Notă: Selectaţi mai întâi câmpurile după care doriţi să efectuaţi selecţia. Pentru selectare multiplă folosiţi tastele 'Shift' (selecţii succesive) sau 'Ctrl' (selecţii discontinue).
Mircea Vodă, com./oraş Mircea Vodă (denumire repertoriu: Mircea Vodă sau Celebichioi, com. Mircea Vodă, jud. Constanţa)
Punct 1.
In jurul satului Mircea Vodă. Tip sit: Val de piatră - Începând de la E, valul urmează muchia dealului Cara-Durac-Bair pe o distanţă de 500m, apoi coboară spre pe malul bălţii Carasu. După o întrerupere de 30 m, formează unul din zidurile castrului VIII (Tocilescu), XX (Schuchardt). La E de castrul VIII (XX), valul se întrerupe in valea Carasu, pe o distanta de 200 paşi, după o noua întrerupere (?) de 300 paşi, atinge castrul IX. De la castru IX (XIX), valul se întrerupe din nou pe o distanta scurta si reapare lângă fosta cariera din valea Cara-Durac-Culac, îndreptându-se spre E, pe coasta dealului Cara-Durac-Bair, deasupra băltii Carasu, apoi printre râpe si atinge după 1 km spre NE castrul de piatra X (XVIII). La E de castrul X (XVIII) valul de piatră străbate valea Tazli-Dere, unde este întrerupt pe 150 paşi. După aceea urca pe un deal pentru trece pe teritoriul comunei vecine-Remus Opreanu.
Descoperiri:
1.1
Val de piatră; datare repertoriu: epoca romană; cultura: Romană
La 1 km sud de gară, pe dealul Cara-Durac-Bair. Tip sit: Castru - Cu ziduri triple spre V, duble spre S, înălţimea zidurilor variază între 1-4 m. Se observau încă via principalis şi unele străzi laterale, porţile de S şi E, temelii de case. Comform lui R. Vulpe, puteau fi observate şiruri de gropi de bordeie.
Descoperiri:
2.1
Castru - După Tocilescu aici ar fi fost cetatea Zalaeppa, menţionată de Hierocles. Afirmaţie neverificată. Sigur este însă că turcii au transformat castrul în cetate, numită Hasan-Demir-Tabiassi, Tabăra de fier a soldaţilor.; datare repertoriu: epoca romană; cultura: Romană
In jurul castrului VIII şi pe pantele învecinate dinspre S, dincolo de şoseaua Mircea Vodă-Peştera. Tip sit: Aşezare civilă - Resturi ale unei aşezări civile.
Ceramică - Ceramică migraţii. C. Schuchardt o caracterizează ca fiind asemănătoare cu ceramica slavă din Germania din sec. X-XI p. Chr.; datare repertoriu: epoca migraţiilor; cultura: Slavă; descoperitor: Schuchardt, C
Pe o coastă de deal, la sud de gura văii Cara-Durac-Bair. Tip sit: Castru - Castru IX (Tocilescu), XIX (Schuchardt), are zidurile înalte de 1-2 m. Are formă triunghiulară. Este întărit cu şanţ numai spre E, în celelalte părţi este protejat natural.
Pe valul de piatră. Tip sit: Castru - Castrul de piatră X (Tocilescu), XVIII (Schuchardt), are adăugate spre E şi V încă două castre.
Descoperiri:
5.1
Castru - Castrul de piatră X (Tocilescu), XVIII (Schuchardt), are adăugate spre E şi V încă două castre.; datare repertoriu: epoca romană; cultura: Romană
La capătul terasei din vecinătatea km 13 al canalului Dunăre-Marea Neagră. Tip sit: Aşezare - Resturile unei aşezări cu ceramică aparţinând treptei de sus a barbariei (La Tene) şi epocii romane imperiale.
Descoperiri:
6.1
Aşezare; datare repertoriu: La Tene, epoca romană; cultura: Getică/romană; descoperitor: Comşa, E
6.1.0.1
Ceramică - Ceramică aparţinând treptei superioare a barbariei (La Tene).; datare repertoriu: La Tene; cultura: Getică; descoperitor: Comsa, E.
Tezaur - Nu este precizat locul descoperirii pentru nici unul din cele două tezaure.; datare repertoriu: neprecizată; cultura: Neprecizată; Academia RPR
7.1.1.1
Monede - Unul dintre tezaure conţine 249 monede de la Leon I.; Existenţa celui de-al doilea tezaur este doar menţionată.; datare repertoriu: neprecizată; cultura: Neprecizată; Academia RPR