Notă: Selectaţi mai întâi câmpurile după care doriţi să efectuaţi selecţia. Pentru selectare multiplă folosiţi tastele 'Shift' (selecţii succesive) sau 'Ctrl' (selecţii discontinue).
În "Peştera Hoţilor" (Rablo barlang), situată pe înălţimea din dreapta râului Cerna, la câteva sute de metri de staţiunea balneară Tip sit: aşezare - Aşezare cu mai multe nivele de locuire, din paleolitic până în epoca modernă, în cuprinsul unui strat de pământ negru lucios, sub stratul de guano.
Descoperiri:
1.1
aşezare în peşteră - Primele recunoaşteri au fost făcute în 1904 de către A. Solymási, iar cercetările ulterioare au confirmat existenţa unui nivel de cultură bogat şi în resturi de faunistice.; datare repertoriu: neo-eneolitic; cultura: Tisa, Cornişor şi Gumelniţa; autor săpătură: O. Kadič; colectiv al Academiei RPR, 1916; 1954
1.2
aşezare în peşteră - Primele recunoaşteri au fost făcute în 1904 de către A. Solymási, iar cercetările ulterioare au confirmat existenţa nivelului de cultură bogat şi în resturi faunistice.; datare repertoriu: bronz timpuriu; cultura: Coţofeni; autor săpătură: O. Kadič; colectiv al Academiei RPR, 1916; 1954
1.3
aşezare în peşteră - În această epocă peştera a servit ca refugiu temporar.; datare repertoriu: Hallstatt; autor săpătură: O. Kadič; colectiv al Academiei RPR, 1916; 1954
1.4
aşezare în peşteră - În această epocă peştera a servit ca refugiu temporar.; datare repertoriu: La Tene; autor săpătură: O. Kadič; colectiv al Academiei RPR, 1916; 1954
1.5
aşezare în peşteră - În această epocă peştera a servit ca refugiu temporar.; datare repertoriu: epoca romană; autor săpătură: O. Kadič; colectiv al Academiei RPR, 1916; 1954
1.6
aşezare în peşteră - În această epocă peştera a servit ca refugiu temporar.; datare repertoriu: epoca medievală timpurie; autor săpătură: O. Kadič; colectiv al Academiei RPR, 1916; 1954
1.7
aşezare în peşteră - În această epocă peştera a servit ca refugiu temporar.; datare repertoriu: epoca modernă; autor săpătură: O. Kadič; colectiv al Academiei RPR, 1916; 1954
1.8
aşezare în peşteră - Strat de cultură inferior separat de stratul actual printr-un nivel steril de 0,16-0,20m; datare repertoriu: paleolitic superior; autor săpătură: colectiv al Academiei RPR, 1954
1.9
aşezare în peşteră - Strat de cultură inferior separat de stratul actual printr-un nivel steril de 0,16-0,20m; datare repertoriu: paleolitic mijlociu; cultura: musterian; autor săpătură: colectiv al Academiei RPR, 1954
1.10
aşezare în peşteră - Strat de cultură inferior separat de stratul actual printr-un nivel steril de 0,16-0,20m; datare repertoriu: mezolitic - epipaleolitic; autor săpătură: colectiv al Academiei RPR, 1954
Bibliografie:
1. Milleker, B, Délm., I, p.46-47
2. Milleker, B, Délm., III, p.82
3. Milleker, B, AÉ, XXVIII, 1908, p.188
4. Belle, L., Barlangk, V, 1917, p.113-114
5. Roska M., Rep, p.105, nr. 26
6. , SCIV, VI, 1955, p.140-146
Punct 2.
În "peştera sub Piatra Băniţii" (Peştera Şoltán) Tip sit: neprecizat
Descoperiri:
2.0.0.1
ceramică; datare repertoriu: neolitic
Bibliografie:
1. Kadič, O., Barlangk, V, 1917, p.109-111
2. Roska M., Rep, p.105, nr. 26
Punct 3.
În "Peştera lui Iorgovan" Tip sit: neprecizat
Descoperiri:
3.0.0.1
ceramică - fragmente ornamentate cu incizii şi încrustaţii albe; datare repertoriu: neolitic; autor săpătură: N. Densuşianu, 1917
Pe locul actualei staţiunii balneare de pe Valea Cernei Tip sit: aşezare Observatii: Numele antic al aşezării se crede că a fost Ad Mediam
Descoperiri:
4.1
aşezare - Aşezarea s-a dezvoltat în legătură cu izvoarele termale (cunoscute şi în epoca dacică, dar prevăzute cu instalaţii adecvate doar în epoca romană). Trebuie precizat că localitatea romană de la Băile Herculane este complet diferită de aşezarea romană întemeiată în jurul castrului situat la 3 km nord de Mehadia, adică la o depărtare de cca 14 km de Băile Herculane. Confuzia între cele două localităţi romane, frecvente în literatura arheologică, chiar şi în cea mai recentă, provine din faptul că până după 1918, Băile Herculane au ţinut administrativ de Mehadia, numindu-se şi Băile Mehadiei. Urmele arheologice scoase la iveală prin descoperiri întâmplătoare, mai ales cu prilejul diferitelor lucrări de construcţie a instalaţiilor balneare moderne, începute de austrieci prin 1736, sunt numeroase: substrucţii de bazine şi clădiri, monumente epigrafice şi sculpturale, cărămizi ştampilate, ceramică, obiecte diferite, tezaure monetare, podoabe, care oglindesc o viaţă intensă, bogăţie şi chiar un anumit lux. Inscripţiile descoperite aici dezvăluie informaţii deosebite de ordin administrativ, economic, militar şi religios, dar ele trebuie interpretate cu grijă. Ele sunt documente ale unor persoane venite uneori de la mare depărtare şi n dezvăluie neapărat existenţa aici a unei staţiuni vamale sau staţionarea trupelor ai căror comandaţi, aflaţi la băi pentru cură închină inscripţii votive pentru divinităţile tămăduitoare. Actualele instalaţii balneare suprapun instalaţia balneară antică, folosind în multe cazuri aceleaşi izvoare. Staţiunea balneară de la Băile Herculane constă în instalaţii balneare (izvoare amenajate, conducte, bazine etc), clădiri publice şi particulare, sanctuare ale zeilor sănătăţii. Materialul arheologic este foarte bogat şi divers. Cele mai de seamă monumente au fost transportate la Viena în prima jumătate a secolului XVIII, din descoperirile ulterioare, mai puţine la număr, unele au rămas pe loc (multe inscripţii sunt încastrate în zidăria podului de peste Cerna, iar o conductă de la băile romane se află în Muzeul Băile Herculane), altele au intrat în Muzeul Budapesta, Timişoara şi Braşov.; datare repertoriu: epoca romană
Bibliografie:
1. Garyophilus (Garofalo), P., Therm Hercul, 1737, Viena
2. Griselini, F., Banat, I, II, p.264, 109-110, 276-279
3. Schwarzott, J. G., Die Herkulesbäder bei Mehadia, 1831, Viena
4. Neigebauer, J., Dacien, p.9-13
5. Ormos, S., MOTVM, XVI, 1872, p.111-112
6. Goos, C., Programm Schässburg, 1873-1874, p.33, 73-74
7. Domaszewski, A., AEM, XIII, 1890, p.142
8. Milleker, B, Délm., II, p.33-35
9. , Há romszék Emlékönyv, p.256
10. Mihálik, J., MKÉ, IV, 1910, p.154-159
11. Téglás, G, TRÉT, XVIII, 1912, p.10-26
12. Buracu, C.I., Muz. Băile Herc., p.20-21
13. Christescu V., Viaţa ec., p.113
14. Christescu V., Ist.mil., p.171, 173, 205
15. Bărcăcilă Al., Băile Herculane
16. Larrey, Dr., ZSC, XXXVII, 1933, p.568-569
17. Wagner, W, Dislokation, p.196
18. Dobó, A., AÉ, 1940, p.168, 179
19. Seidl. J. G., OBLK, XX, 1846, p.158
20. Barnea, I., RIR, XIII, 1943, p.38
21. Griselini, F., Banat, II, p.267-268
22. Neigebauer J.F., Dacien, p.13
23. Rómer, F., AK, IV, 1864, p.167
24. Românul, 1864, nr. 585
25. Oriovčnanin, MCC, X, 1865, p.Bbl, XXXII
26. Kenner F., AKOeG, XXXVIII, 1867, p.310-317
27. Böhm, L., Banat, II, p.267-268
28. Milleker, B, Délm., II, p.34
29. Berkeszi, I., Délm., p.20-21
Punct 5.
Într-o grotă din munţii dintre valea Cernii şi regiunea Mehedinţi Tip sit: neprecizat
Descoperiri:
5.0.0.1
inscripţie - în legătură cu cultul lui Mithras; datare repertoriu: epoca romană
5.0.0.2
relief - număr neprecizat de reliefuri în legătură cu cultul lui Mithras; datare repertoriu: epoca romană
Bibliografie:
1. Cumont, F., Textes et mon., II, p.421
2. , AÉ, XV, 1895, p.375
3. Milleker, B, Délm., II, p.34-35
Punct 6.
Biserica ortodoxă din localitate Tip sit: neprecizat
Descoperiri:
6.0.0.1
inel - oval, din aur, cu gemă, reprezentând un păun, măşti şi un delfin (simboluri creştine); datare repertoriu: epoca romană, secolul IV, 1841; Viena
Bibliografie:
1. Seidl, I. G., OeBLK, I, 1840-1846, p.32
2. Barnea, I., RIR, XIII, 3, 1943, p.38
3. Macrea M., Dacia, XI-XII, 1945-1947, p.301, nr. 1
