Notă: Selectaţi mai întâi câmpurile după care doriţi să efectuaţi selecţia. Pentru selectare multiplă folosiţi tastele 'Shift' (selecţii succesive) sau 'Ctrl' (selecţii discontinue).
La sud-vest de sat, în direcţia satului Spini, pe malul stâng al Mureşului, acolo unde acest râu face o cotitură spre vest, pe fâşia de şes numită "La Luncă", între calea ferată Orăştie-Deva şi râpa Mureşului, pe o lungime de cca. 1, 5 km şi o lăţime de cca. 500 m Tip sit: aşezare Observatii: Artefactele se găsesc fie în fosta colecţie S. Torma, azi la MAC, fie în muzee din ţară şi străinătate: Muzeul Deva, Sebeş, Sibiu, Alba Iulia, Târgu Mureş, Sfântul Gheorghe, Gherla, Aiud, Muzeul de Istorie Naturală din Bucureşti, MNA, Muzeul Budapesta, Muzeul de preistorie din Berlin, Muzeul de Istorie Natural[ din Viena, Muzeul naţional din Stocholm
Descoperiri:
1.1
aşezare - Partea dinspre Mureş a fost în parte distrusă de eroziune în secolul XX. Astfel cea mai mare parte din aşezare a fost distrusă. Săpăturile din 1910 prin care s-a încercat să se obţină descrieri stratigrafice menite să completeze datele insuficiente ale săpăturilor metodice de mai înainte, n-au mai atins decât puţine puncte concludente, iar cu prilejul săpăturilor din 1937 asemenea puncte concludente nu s-au mai putut afla deloc. Ceea ce se mai păstrează din aşezare reprezintă o zonă periferică, săracă. Grosimea stratului de cultură variază de la 0, 70 m la 2, 50 m. Roska a determinat trei straturi. Stratul I, situat direct pe pământul pe pământul steril este acoperit de o pătură sterilă de mâl aluvionar. Este mărturia unei creşteri excepţionale a apelor Mureşului, care a silit pe locuitorii primei aşezări să părăsească locul. Al doilea strat se găseşte peste depunerea aluvionară sterilă, iar stratul III suprapune stratul II. Primele trei straturi aparţin culturii Turdaş I. Stratul IV aparţine culturii Turdaş II, corespunzând culturii ceramicii pictate central-transilvane constatate spre suprafaţa stratului III. Cultura Turdaş I specifică staţiunii de la "La Luncă" este răspândită în Banat, în vestul Olteniei şi în Transilvania de SV, cu deosebire bazinul Mureşului, urcând până la Iud. Ea reprezină un facies regional al culturii Vinca I din Serbia. În literatura arheologică se obişnueşte ca numele celor două staţiuni din România şi respectiv Serbia, să fie asociate pentru a desemna unul şi acelaşi fenomen: cultura Vinci - Turda. Este una din cele mai vechi culturi neolitice de pe teritoriul ţării noastre şi cea mai legată de pătrunderea influenţelor mediteraneene neolitice la Dunăre şi în Carpaţi. Afinităţile cu neoliticul Egeei, al Asiei Mici, al Cretei şi chiar al Egiptului sunt atestate în mod evident prin decorul ceramic constituit din benzi umplute cu puncte prin forma idolilor antropomorfi, prin figurile umane în relief, prin vasele cu chip uman, prin simbolurile alfabetiforme, prin pieptenii de os. În ceea ce priveşte regiunile mai apropiate, legăturile cele mai strânse cu cultura Butmir din Bosnia. Analogiile sale cu alte culturi apar în mod izolat ca efecte ale unor întrepătrunderi între arii culturale vecine. Astfel, în decorul ceramicii s-au constatat elemente, ca liniile ondulate, care amintesc de cultura Bukk din nordul Ungariei. Pe de altă parte vasele patrulatere de la Turdaş îşi găsesc paralele în cultura Tisa din vestul României şi din Ungaria şi în cultura Boian din Câmpia Română şi din Bulgaria, dar mai în sud, în cultura Sesklo din Tesalia. Unele elemente de decor ceramic din cultura Vinci - Turda, precum punctele şi figurile umane în relief, au fost observate în cultura precucutiană Izvoare I din Moldova şi Ucraina, ca pătrunderi venite din vest. Poziţia cronologică a culturii Vinca - Turdaş în cadrul neoliticului de pe teritoriul României este determinată de sincronismele culturale cu Boian, Tisa şi Criş. În consecinţă este mai veche decât cultura ceramicii pictate centrale-transilvane, după cum a dovedit şi analiza stratigrafiei de la "La Luncă", mai veche decât faza Cucuteni A, inclusiv protocucutenianul Ariuşd din carpato-niproviană şi decât cultura Gumelniţa din Muntenia, Dobrogea şi Bulgaria. În Oltenia ea precedă cultura Sălcuţa, este contemporană cu cultura Vădastra I şi mai nouă decât cultura Fiera. Afinităţile sale cu Egeea îi fixează o dată absolută în prima jumătate a mileniului III î.Ch. Faza cea mai veche în ţara noastră pare a fi reprezentată în stratul neolitic de la Valea Nandrului, a cărui ceramică de tip Turdaş, prezintă caractere mai arhaice decât acelea ale ceramicii descoperite în stratul I de la "La Luncă". Purtătorii culturii Vinca - Turdaş erau probabil originari din sudul Peninsulei Balcanice. Pătrunderea lor spre Dunăre s-a făcut probabil pe valea Moravei. Ocupaţiile lor de bază erau agricultura şi creşterea limitată a animalelor de hrană. Vânătoarea şi pescuitul apar ca ocupaţii secundare. Îşi construiau locuinţele din lemn şi chirpici, la suprafaţa solului sau pe jumătate îngropate în pământ. Locuinţele, după reprezentările ceramice, erau patrulatere şi cu acoperişul în două ape. Aşezările nu urmăreau decât rareori scopuri de apărare. Factorii determinanţi ai aşezării de la Turdaş au fost apropierea de apa Mureşului, de luncile fertile şi pădurile din vecinătate. Ritul funerar este necunoscut.; datare repertoriu: neolitic; cultura: Turdaş; autor săpătură: Sofia Torma; Martin Roska; Vladimir Dumitrescu, 1875; 1910; 1937
1.1.1
locuinţă - Locuinţe cu vetre de foc.; datare repertoriu: neolitic; cultura: Turdaş
faună - canis familiaris, capra ovis, sus scrofa, equus, bos taurus, ursus, cervus capreolus, cervus elaphus, canis lupus, canis vulpes, lepus timidus, cricetus frumentarius, sorex pygmaeus, mus silvestris, unio pictorum.; Speciile au fost determinate din analiza oaselor descoperite în 1875.; datare repertoriu: neolitic; cultura: Turdaş
1.1.1.3
ceramică - În general din pastă brun-închisă sau cenuşie, bine arsă. În stratul I apar forme simle: ulcele rotunde, ulcele cu gâtul strâmt şi alungit, străchini ovale cu pereţii verticali scunzi, cupe lustruite cu picior. Un exemplar din ultimul tip amintit prezintă un lustru roşu cu nuanţa cărnii, specific ceramicii de tip Vinca din Serbia. Ornamentele ceramicii din stratul I constau în mod predominant din benzi umplute cu puncte sau c liniuţe scurte incise. În stratul II se găseşte aceeaşi ceramică, cu mici diferinţe marcând un oarecare progres al formelor: oale rotunde cu torţi mici constând din proeminenţe laterale, cilindrice găurite, ulcele cilindrice în formă de pahare, cu picior scund, vase pătrate. Lustrul colorat apare frecvent. Pe unele cioburi se păstrează urme de vopsea albă. Decorul este caracterizat prin aceleaşi benzi umplute cu puncte şi este executat prin incizii mai adânci.; datare repertoriu: neolitic; cultura: Turdaş
1.1.1.4
statuetă - Figurine antropomorfe şi zoomorfe; Au fost descoperite în ambele straturi; datare repertoriu: neolitic; cultura: Turdaş
1.1.1.5
unealtă - unelte diverse din silex şi din opal: lame, cuţite, răzuitoare, burine, securi de piatră lustruită în formă de calapod I securi de piatră plate. În stratul III apar topoare în formă de calapod şi securi plate, dar şi topoare de piatră găurite, necunoscute n cultura Turdaş.; datare repertoriu: neolitic; cultura: Turdaş
1.1.1.6
ceramică - În stratul III se păstrează şi elemente ale culturii Turdaş: cioburi decorate cu linii incisate ondulate şi cu semne incisate de caracter pictografic, dar apar şi elemente noi: ceramică pictată din categoria central-trasilvană sau "vest-românească"; datare repertoriu: neolitic; cultura: Turdaş
1.1.1.7
ceramică; Obiecte adunate de S. Torma cu începere din 1875, care deşi aparţin sigur culturii Turdaş I, nu pot f distribuite între cele trei straturi: vase patrulatere sau ovale cu picioruşe, vasele în formă de picior uman, capacele cu mâner simplu sau cele modelate în formă de figuri umane , fragmente de vase cu figuri antropomorfe în relief, idoli antropomorfi, majoritatea reprezentări feminine, caracterizaţi printr-o grijă deosebită în modelarea capului (cu steatopigie rară), figurine zoomorfe, modele de casă în miniatură, funduri de vase marcate cu semne incizate, greutăţi şi fusaiole, unele cu mărci pictografice.; datare repertoriu: neolitic; cultura: Turdaş
1.1.1.8
unealtă - Obiecte adunate de S. Torma cu începere din 1875, care deşi aparţin sigur culturii Turdaş I, nu pot fi distribuite între cele trei straturi: unelte din silex, opal şi obsidiană, râşniţe din piatră, din os sau corn (sule, spatule, linguriţe, lustruitoare piepteni, plăci găurite); datare repertoriu: neolitic; cultura: Turdaş
1.1.1.9
pandantiv - Obiecte adunate de S. Torma cu începere din 1875, care deşi aparţin sigur culturii Turdaş I, nu pot f distribuite între cele trei straturi: pandantive din scoici sau dinţi de animale; datare repertoriu: neolitic; cultura: Turdaş
1.1.1.10
ceramică - fragmente; Provin tot din aşezarea de la "La Luncă"; datare repertoriu: neolitic; cultura: Boian-GiuleşI; colecţia S. Torma/Mac
1.1.1.11
ceramică - În ceramica pictată Turdaş II, de caracter central-transilvan din această colecţie se remarcă un fragment reprezentând imaginea unei locuinţe aşezate pe cinci stâlpi.; datare repertoriu: neolitic; cultura: Turdaş
1.1.1.12
ceramică - fragmente; Din aceeaşi colecţie S. Torma şi din aceeaşi aşezare de la "La Lunca"; datare repertoriu: bronz timpuriu; cultura: Coţofeni
1.1.1.13
unealtă - unelte din piatră; Din aceeaşi colecţie S. Torma şi din aceeaşi aşezare de la "La Lunca"; datare repertoriu: bronz timpuriu; cultura: Coţofeni
1.1.1.14
idol - din zinc amestecat cu plumb şi fier; S. Torma declară că a fost descoperit tot în aşezarea de la "La Luncă"; datare repertoriu: La Tene
faună - canis familiaris, capra ovis, sus scrofa, equus, bos taurus, ursus, cervus capreolus, cervus elaphus, canis lupus, canis vulpes, lepus timidus, cricetus frumentarius, sorex pygmaeus, mus silvestris, unio pictorum.; Speciile au fost determinate din analiza oaselor descoperite în 1875.; datare repertoriu: neolitic; cultura: Turdaş
1.1.2.3
ceramică - În general din pastă brun-închisă sau cenuşie, bine arsă. În stratul I apar forme simle: ulcele rotunde, ulcele cu gâtul strâmt şi alungit, străchini ovale cu pereţii verticali scunzi, cupe lustruite cu picior. Un exemplar din ultimul tip amintit prezintă un lustru roşu cu nuanţa cărnii, specific ceramicii de tip Vinca din Serbia. Ornamentele ceramicii din stratul I constau în mod predominant din benzi umplute cu puncte sau c liniuţe scurte incise. În stratul II se găseşte aceeaşi ceramică, cu mici diferinţe marcând un oarecare progres al formelor: oale rotunde cu torţi mici constând din proeminenţe laterale, cilindrice găurite, ulcele cilindrice în formă de pahare, cu picior scund, vase pătrate. Lustrul colorat apare frecvent. Pe unele cioburi se păstrează urme de vopsea albă. Decorul este caracterizat prin aceleaşi benzi umplute cu puncte şi este executat prin incizii mai adânci.; datare repertoriu: neolitic; cultura: Turdaş
1.1.2.4
statuetă - Figurine antropomorfe şi zoomorfe; Au fost descoperite în ambele straturi; datare repertoriu: neolitic; cultura: Turdaş
1.1.2.5
unealtă - unelte diverse din silex şi din opal: lame, cuţite, răzuitoare, burine, securi de piatră lustruită în formă de calapod I securi de piatră plate. În stratul III apar topoare în formă de calapod şi securi plate, dar şi topoare de piatră găurite, necunoscute n cultura Turdaş.; datare repertoriu: neolitic; cultura: Turdaş
1.1.2.6
ceramică - În stratul III se păstrează şi elemente ale culturii Turdaş: cioburi decorate cu linii incisate ondulate şi cu semne incisate de caracter pictografic, dar apar şi elemente noi: ceramică pictată din categoria central-trasilvană sau "vest-românească"; datare repertoriu: neolitic; cultura: Turdaş
1.1.2.7
ceramică; Obiecte adunate de S. Torma cu începere din 1875, care deşi aparţin sigur culturii Turdaş I, nu pot f distribuite între cele trei straturi: vase patrulatere sau ovale cu picioruşe, vasele în formă de picior uman, capacele cu mâner simplu sau cele modelate în formă de figuri umane , fragmente de vase cu figuri antropomorfe în relief, idoli antropomorfi, majoritatea reprezentări feminine, caracterizaţi printr-o grijă deosebită în modelarea capului (cu steatopigie rară), figurine zoomorfe, modele de casă în miniatură, funduri de vase marcate cu semne incizate, greutăţi şi fusaiole, unele cu mărci pictografice.; datare repertoriu: neolitic; cultura: Turdaş
1.1.2.8
unealtă - Obiecte adunate de S. Torma cu începere din 1875, care deşi aparţin sigur culturii Turdaş I, nu pot fi distribuite între cele trei straturi: unelte din silex, opal şi obsidiană, râşniţe din piatră, din os sau corn (sule, spatule, linguriţe, lustruitoare piepteni, plăci găurite); datare repertoriu: neolitic; cultura: Turdaş
1.1.2.9
pandantiv - Obiecte adunate de S. Torma cu începere din 1875, care deşi aparţin sigur culturii Turdaş I, nu pot f distribuite între cele trei straturi: pandantive din scoici sau dinţi de animale; datare repertoriu: neolitic; cultura: Turdaş
1.1.2.10
ceramică - fragmente; Provin tot din aşezarea de la "La Luncă"; datare repertoriu: neolitic; cultura: Boian-GiuleşI; colecţia S. Torma/Mac
1.1.2.11
ceramică - În ceramica pictată Turdaş II, de caracter central-transilvan din această colecţie se remarcă un fragment reprezentând imaginea unei locuinţe aşezate pe cinci stâlpi.; datare repertoriu: neolitic; cultura: Turdaş
1.1.2.12
ceramică - fragmente; Din aceeaşi colecţie S. Torma şi din aceeaşi aşezare de la "La Lunca"; datare repertoriu: bronz timpuriu; cultura: Coţofeni
1.1.2.13
unealtă - unelte din piatră; Din aceeaşi colecţie S. Torma şi din aceeaşi aşezare de la "La Lunca"; datare repertoriu: bronz timpuriu; cultura: Coţofeni
1.1.2.14
idol - din zinc amestecat cu plumb şi fier; S. Torma declară că a fost descoperit tot în aşezarea de la "La Luncă"; datare repertoriu: La Tene
1.1.3
groapă - Gropi de provizii; datare repertoriu: neolitic; cultura: Turdaş
faună - canis familiaris, capra ovis, sus scrofa, equus, bos taurus, ursus, cervus capreolus, cervus elaphus, canis lupus, canis vulpes, lepus timidus, cricetus frumentarius, sorex pygmaeus, mus silvestris, unio pictorum.; Speciile au fost determinate din analiza oaselor descoperite în 1875.; datare repertoriu: neolitic; cultura: Turdaş
1.1.3.3
ceramică - În general din pastă brun-închisă sau cenuşie, bine arsă. În stratul I apar forme simle: ulcele rotunde, ulcele cu gâtul strâmt şi alungit, străchini ovale cu pereţii verticali scunzi, cupe lustruite cu picior. Un exemplar din ultimul tip amintit prezintă un lustru roşu cu nuanţa cărnii, specific ceramicii de tip Vinca din Serbia. Ornamentele ceramicii din stratul I constau în mod predominant din benzi umplute cu puncte sau c liniuţe scurte incise. În stratul II se găseşte aceeaşi ceramică, cu mici diferinţe marcând un oarecare progres al formelor: oale rotunde cu torţi mici constând din proeminenţe laterale, cilindrice găurite, ulcele cilindrice în formă de pahare, cu picior scund, vase pătrate. Lustrul colorat apare frecvent. Pe unele cioburi se păstrează urme de vopsea albă. Decorul este caracterizat prin aceleaşi benzi umplute cu puncte şi este executat prin incizii mai adânci.; datare repertoriu: neolitic; cultura: Turdaş
1.1.3.4
statuetă - Figurine antropomorfe şi zoomorfe; Au fost descoperite în ambele straturi; datare repertoriu: neolitic; cultura: Turdaş
1.1.3.5
unealtă - unelte diverse din silex şi din opal: lame, cuţite, răzuitoare, burine, securi de piatră lustruită în formă de calapod I securi de piatră plate. În stratul III apar topoare în formă de calapod şi securi plate, dar şi topoare de piatră găurite, necunoscute n cultura Turdaş.; datare repertoriu: neolitic; cultura: Turdaş
1.1.3.6
ceramică - În stratul III se păstrează şi elemente ale culturii Turdaş: cioburi decorate cu linii incisate ondulate şi cu semne incisate de caracter pictografic, dar apar şi elemente noi: ceramică pictată din categoria central-trasilvană sau "vest-românească"; datare repertoriu: neolitic; cultura: Turdaş
1.1.3.7
ceramică; Obiecte adunate de S. Torma cu începere din 1875, care deşi aparţin sigur culturii Turdaş I, nu pot f distribuite între cele trei straturi: vase patrulatere sau ovale cu picioruşe, vasele în formă de picior uman, capacele cu mâner simplu sau cele modelate în formă de figuri umane , fragmente de vase cu figuri antropomorfe în relief, idoli antropomorfi, majoritatea reprezentări feminine, caracterizaţi printr-o grijă deosebită în modelarea capului (cu steatopigie rară), figurine zoomorfe, modele de casă în miniatură, funduri de vase marcate cu semne incizate, greutăţi şi fusaiole, unele cu mărci pictografice.; datare repertoriu: neolitic; cultura: Turdaş
1.1.3.8
unealtă - Obiecte adunate de S. Torma cu începere din 1875, care deşi aparţin sigur culturii Turdaş I, nu pot fi distribuite între cele trei straturi: unelte din silex, opal şi obsidiană, râşniţe din piatră, din os sau corn (sule, spatule, linguriţe, lustruitoare piepteni, plăci găurite); datare repertoriu: neolitic; cultura: Turdaş
1.1.3.9
pandantiv - Obiecte adunate de S. Torma cu începere din 1875, care deşi aparţin sigur culturii Turdaş I, nu pot f distribuite între cele trei straturi: pandantive din scoici sau dinţi de animale; datare repertoriu: neolitic; cultura: Turdaş
1.1.3.10
ceramică - fragmente; Provin tot din aşezarea de la "La Luncă"; datare repertoriu: neolitic; cultura: Boian-GiuleşI; colecţia S. Torma/Mac
1.1.3.11
ceramică - În ceramica pictată Turdaş II, de caracter central-transilvan din această colecţie se remarcă un fragment reprezentând imaginea unei locuinţe aşezate pe cinci stâlpi.; datare repertoriu: neolitic; cultura: Turdaş
1.1.3.12
ceramică - fragmente; Din aceeaşi colecţie S. Torma şi din aceeaşi aşezare de la "La Lunca"; datare repertoriu: bronz timpuriu; cultura: Coţofeni
1.1.3.13
unealtă - unelte din piatră; Din aceeaşi colecţie S. Torma şi din aceeaşi aşezare de la "La Lunca"; datare repertoriu: bronz timpuriu; cultura: Coţofeni
1.1.3.14
idol - din zinc amestecat cu plumb şi fier; S. Torma declară că a fost descoperit tot în aşezarea de la "La Luncă"; datare repertoriu: La Tene
1.1.4
mormânt de înhumaţie - Mormânt de înhumaţie cu schelet de femeie în poziţie chircită, descoperit în stratul superior, la o adâncime de 1 m.; datare repertoriu: bronz timpuriu; cultura: Coţofeni; descoperitor: S. orma, 1875
faună - canis familiaris, capra ovis, sus scrofa, equus, bos taurus, ursus, cervus capreolus, cervus elaphus, canis lupus, canis vulpes, lepus timidus, cricetus frumentarius, sorex pygmaeus, mus silvestris, unio pictorum.; Speciile au fost determinate din analiza oaselor descoperite în 1875.; datare repertoriu: neolitic; cultura: Turdaş
1.1.4.3
ceramică - În general din pastă brun-închisă sau cenuşie, bine arsă. În stratul I apar forme simle: ulcele rotunde, ulcele cu gâtul strâmt şi alungit, străchini ovale cu pereţii verticali scunzi, cupe lustruite cu picior. Un exemplar din ultimul tip amintit prezintă un lustru roşu cu nuanţa cărnii, specific ceramicii de tip Vinca din Serbia. Ornamentele ceramicii din stratul I constau în mod predominant din benzi umplute cu puncte sau c liniuţe scurte incise. În stratul II se găseşte aceeaşi ceramică, cu mici diferinţe marcând un oarecare progres al formelor: oale rotunde cu torţi mici constând din proeminenţe laterale, cilindrice găurite, ulcele cilindrice în formă de pahare, cu picior scund, vase pătrate. Lustrul colorat apare frecvent. Pe unele cioburi se păstrează urme de vopsea albă. Decorul este caracterizat prin aceleaşi benzi umplute cu puncte şi este executat prin incizii mai adânci.; datare repertoriu: neolitic; cultura: Turdaş
1.1.4.4
statuetă - Figurine antropomorfe şi zoomorfe; Au fost descoperite în ambele straturi; datare repertoriu: neolitic; cultura: Turdaş
1.1.4.5
unealtă - unelte diverse din silex şi din opal: lame, cuţite, răzuitoare, burine, securi de piatră lustruită în formă de calapod I securi de piatră plate. În stratul III apar topoare în formă de calapod şi securi plate, dar şi topoare de piatră găurite, necunoscute n cultura Turdaş.; datare repertoriu: neolitic; cultura: Turdaş
1.1.4.6
ceramică - În stratul III se păstrează şi elemente ale culturii Turdaş: cioburi decorate cu linii incisate ondulate şi cu semne incisate de caracter pictografic, dar apar şi elemente noi: ceramică pictată din categoria central-trasilvană sau "vest-românească"; datare repertoriu: neolitic; cultura: Turdaş
1.1.4.7
ceramică; Obiecte adunate de S. Torma cu începere din 1875, care deşi aparţin sigur culturii Turdaş I, nu pot f distribuite între cele trei straturi: vase patrulatere sau ovale cu picioruşe, vasele în formă de picior uman, capacele cu mâner simplu sau cele modelate în formă de figuri umane , fragmente de vase cu figuri antropomorfe în relief, idoli antropomorfi, majoritatea reprezentări feminine, caracterizaţi printr-o grijă deosebită în modelarea capului (cu steatopigie rară), figurine zoomorfe, modele de casă în miniatură, funduri de vase marcate cu semne incizate, greutăţi şi fusaiole, unele cu mărci pictografice.; datare repertoriu: neolitic; cultura: Turdaş
1.1.4.8
unealtă - Obiecte adunate de S. Torma cu începere din 1875, care deşi aparţin sigur culturii Turdaş I, nu pot fi distribuite între cele trei straturi: unelte din silex, opal şi obsidiană, râşniţe din piatră, din os sau corn (sule, spatule, linguriţe, lustruitoare piepteni, plăci găurite); datare repertoriu: neolitic; cultura: Turdaş
1.1.4.9
pandantiv - Obiecte adunate de S. Torma cu începere din 1875, care deşi aparţin sigur culturii Turdaş I, nu pot f distribuite între cele trei straturi: pandantive din scoici sau dinţi de animale; datare repertoriu: neolitic; cultura: Turdaş
1.1.4.10
ceramică - fragmente; Provin tot din aşezarea de la "La Luncă"; datare repertoriu: neolitic; cultura: Boian-GiuleşI; colecţia S. Torma/Mac
1.1.4.11
ceramică - În ceramica pictată Turdaş II, de caracter central-transilvan din această colecţie se remarcă un fragment reprezentând imaginea unei locuinţe aşezate pe cinci stâlpi.; datare repertoriu: neolitic; cultura: Turdaş
1.1.4.12
ceramică - fragmente; Din aceeaşi colecţie S. Torma şi din aceeaşi aşezare de la "La Lunca"; datare repertoriu: bronz timpuriu; cultura: Coţofeni
1.1.4.13
unealtă - unelte din piatră; Din aceeaşi colecţie S. Torma şi din aceeaşi aşezare de la "La Lunca"; datare repertoriu: bronz timpuriu; cultura: Coţofeni
1.1.4.14
idol - din zinc amestecat cu plumb şi fier; S. Torma declară că a fost descoperit tot în aşezarea de la "La Luncă"; datare repertoriu: La Tene
Bibliografie:
1. Situaţia staţiunii şI istoricul săpăturilor Torma, C., MP, nr. 254, 1875
2. Situaţia staţiunii şI istoricul săpăturilor Hampel,J., Catalogue, p.114
39. Simbolurile pictografice Schroller, H., St. u. Kz., p.10
40. Simbolurile pictografice Roska M., Torma Gyüjtemény, p.298-299, pl. CXXVII-CXXVIII, CXXXI-CXXXVI
41. Ceramica Boian-Giuleşti Schroller, H., St. u. Kz., p.76
42. Ceramica Boian-Giuleşti Nestor I., PZ, XXIII, 1932, p.367-368
43. Ceramica Boian-Giuleşti Roska M., Közl.Debr., nr. 1, 12, 1940
44. Ceramica Boian-Giuleşti Roska M., Torma Gyüjtemény, p.35-36, pl. CXV
45. Ceramica Boian-Giuleşti Comşa E., SCIV, V, 3-4, 1954, p.388-391
46. Ceramica pictată central transilvană Schmidt, H., Zf. E., XXXVI; XXXVII, 1904; 1905, p.637; 104
47. Ceramica pictată central transilvană Miske, K., AÉ, XXIX, 1909, p.147
48. Ceramica pictată central transilvană Andrieşescu, I., Contribuţie, p.124
49. Ceramica pictată central transilvană Roska M., AO, VII, 1928, p.510
50. Ceramica pictată central transilvană Roska M., Torma Gyüjtemény, p.33-35, pl. CXXXIII-CXXIV (grşit atribuită culturii Tisa)
51. Ceramica pictată central transilvană Childe, G. V., Danube, p.104
52. Ceramica pictată central transilvană Schroller, H., St. u. Kz., p.10, 76
53. Ceramica pictată central transilvană Horedt K., MBBM, IX-X, 1944, p.94, 97, 107
54. Ceramica pictată central transilvană Niţu A., Apulum, II, 1943-1945, p.81-89
55. Materialul referitor la cultura Coţofeni Goos, C., AVSL, 1877-1878, p.602
56. Materialul referitor la cultura Coţofeni Roska M., Dolg, V; VI, 1914; 1915, p.421-422
57. Materialul referitor la cultura Coţofeni Roska M., Torma Gyütemény, p.36
58. Materialul referitor la cultura Coţofeni Roska M., Rep, nr. 69, p.287
59. Materialul referitor la cultura Coţofeni Schroller, H., St. u. Kz., p.10, 76
60. Materialul referitor la cultura Coţofeni Márton, L., PZ, XXII, 1931, p.24, 28
61. Materialul referitor la cultura Coţofeni Moga, M., Apulum, III, 1, 1946-1948, p.84
62. Obiecte din epoca metalelor Voss, Zf. E., X, 1878, p.Verh. 279
63. Obiecte din epoca metalelor Virchow, R., Zf. E., XXVII; XXVIII, 1895; 1996, p.Verh., 125-135; 338-339
64. Obiecte din epoca metalelor Helm, O., Zf. E., XXVII, 1895, p.619-627
65. Obiecte din epoca metalelor Roska M., Torma Gyüjtemény, p.37-40
66. Mormântul cu schelet chircit şi alte oseminte Hampel, J., Cataloque, p.115
67. Mormântul cu schelet chircit şi alte oseminte Rómer, F., Résultats, p.4, 185
68. Mormântul cu schelet chircit şi alte oseminte Roska M., Torma Gyüjtemény, p.8
69. Mormântul cu schelet chircit şi alte oseminte Roska M., Rep, nr. 69, p.287
70. Generalităţi despre cultura Turdaş Torma, C., HTRTÉ, I, 1880-1881, p.5-44
71. Generalităţi despre cultura Turdaş Torma, C., HunyadmTört., I, 1902, p.23-33
72. Generalităţi despre cultura Turdaş Virchow, R., Zf. E., XXVII; XXX, 1895; 1898, p.Verh., 125-135; Verh., 517
73. Generalităţi despre cultura Turdaş Reinecke P., AÉ, XVIII; XIX, 1898; 1899, p.97-103; 115-123
74. Generalităţi despre cultura Turdaş Schmidt, H., Zf.E., XXXV; XXXVII, 1903; 1905, p.438-469; 104
75. Generalităţi despre cultura Turdaş Miske, K, AÉ, XXIX; XXX, 1909; 1910, p.139; 147
76. Generalităţi despre cultura Turdaş Hoernes, M. - Menghin, O, Urg.d.b.K., ed a II-a, p.302, 372
77. Generalităţi despre cultura Turdaş Tompa, F., AH, V-VI, 1929, p.45
78. Generalităţi despre cultura Turdaş Childe, G. V., Dabube, p.27-33, 75, 86-89, 95, 126, 174, 178, 309
79. Generalităţi despre cultura Turdaş Frankfort, H., Studies, II, p.24, 26, 29, 31
80. Generalităţi despre cultura Turdaş Nestor, I., PZ, XXIII, 1932, p.366
81. Generalităţi despre cultura Turdaş Nestor, I., Stand, p.33, 52, 55
82. Generalităţi despre cultura Turdaş Roska M., A tört. Erd., p.84, 88, 90
83. Generalităţi despre cultura Turdaş Roska M., Torma Gyüjtemény, p.55-43
84. Generalităţi despre cultura Turdaş Vulpe, R., ESA, XI, 1937, p.143-145
85. Generalităţi despre cultura Turdaş Vulpe, R., SCIV, VII, 1956, p.53-86
86. Generalităţi despre cultura Turdaş Kutzian, I., Köröskult., p.8-9, 65, 75, 78, 86, 107, 132, 138, 145
87. Generalităţi despre cultura Turdaş Berciu, A.P.O., p.24-36
88. Studii şI menţiuni parţiale despre material, Progr.Schäsburg, 1877, p.78, 80
89. Studii şi menţiuni parţiale despre material Rómer, F., Résultats, p.14
90. Studii şI menţiuni parţiale despre material Voss, ZfE, X; XI, 1878; 1879;, p.Verh. 279; Verh. 47
91. Studii şI menţiuni parţiale despre material Tocilescu, Gr., Dacia, p.780
92. Studii şI menţiuni parţiale despre material Müller, H. şI Fr, AVSL, XVI, 1880, p.299-313
93. Studii şI menţiuni parţiale despre material Nagy, G., AÉ, II, 1882, p.29
94. Studii şI menţiuni parţiale despre material Nagy, G., SzNMÉ, I, 1890, p.44-45, 53
95. Studii şI menţiuni parţiale despre material, Progr.Kronstadt, 1884, p.85
96. Studii şI menţiuni parţiale despre material, Progr.Bistritz, 1888-1889, p.55
97. Studii şI menţiuni parţiale despre material Lehóczky, T., AÉ, XVIII, 1898, p.89-93
98. Studii şI menţiuni parţiale despre material Wosinsky, M., ÉTTK, XX, 1904, p.25
99. Studii şI menţiuni parţiale despre material Wosinsky, M., Agyagm., p.25-26
100. Studii şI menţiuni parţiale despre material Roska M., Rep, nr. 69, p.287
101. Studii şI menţiuni parţiale despre material Miske, K, AÉ, XXIX, 1909, p.139
102. Studii şI menţiuni parţiale despre material Rákoczy, S., BKL, XL, 1910, p.596
103. Studii şI menţiuni parţiale despre material Schilz, A, PZ, II, 1910, p.132
104. Răspândirea materialului în muzee şI colecţii Andrieşecu, I., Contribuţie, p.39, 49, 68, 70-72, 99
105. Răspândirea materialului în muzee şI colecţii Roska M., Dolg, VI, 1915, p.9-11
106. Răspândirea materialului în muzee şI colecţii Roska M., AÉ, XLVII; XLIX, 1934; 1936, p.156; 72-73, 80
107. Răspândirea materialului în muzee şI colecţii Roska M., Kozl.; Debr., 1937, p.nr. 1, 7
108. Generalităţi despre cultura Turdaş Berciu, SCIV, V, 3-4, 1954, p.344
109. Generalităţi despre cultura Turdaş Petrescu-Dâmboviţa, M., Balcania, VIII, 1945, p.202-203
110. Generalităţi despre cultura Turdaş Passek, T., Periodizaţiia, p.24
Punct 2.
Neprecizat Tip sit: neprecizat
Descoperiri:
2.0.0.1
topor - din piatră; datare repertoriu: neolitic; Colecţia S. Torma/MAC
Bibliografie:
1. Kosh, A., Erd.Múz., V, 1876, p.135
Punct 3.
Neprecizat Tip sit: neprecizat
Descoperiri:
3.0.0.1
secure - trei securi-ciocan din cupru cu un tăiş şi cu gaură transversală şi trei securi din cupru cu două tăişuri dispuse cruciş; datare repertoriu: neolitic; MAC
3.0.0.2
brăţară - din cupru, masivă şi lată cu secţiunea triunghiulară; datare repertoriu: eneolitic; MAC
3.0.0.3
placă - din cupru cu două găuri; datare repertoriu: eneolitic
3.0.0.4
tipar - din piatră, pentru turnarea de topoare din bronz; A fost greşit localizat de J.Hampel şi G. Nagy la Valea Nandrului; datare repertoriu: epoca bronzului; MAC
3.0.0.5
tipar - trei fragmente de tipare din piatră pentru turnarea de ace de podoabă din bronz; datare repertoriu: epoca bronzului; MAC
3.0.0.6
lamă - de pumnal din bronz; datare repertoriu: bronz mijlociu; Muzeul Budapesta
3.0.0.7
brăţară - spirală din bronz, două brăţări simple şi două fragmente din sârmă din bronz; datare repertoriu: epoca bronzului; MAC
3.0.0.8
torques - din bronz răsucit şi două fragmente similare; datare repertoriu: epoca bronzului; MAC
3.0.0.9
celt - două celturi din bronz; datare repertoriu: bronz final; MAC
3.0.0.10
fibulă - fragment cu aparenţe hallstattiene; datare repertoriu: Hallstatt
3.0.0.11
pandantiv - din bronz, format dintr-un disc mic ornat cu cercuri concentrice în relief, iar la mijloc prezentând o protuberanţă ascuţită; datare repertoriu: neprecizată; MAC
3.0.0.12
brăţară - fragment din bronz cu garnituri sferoidale şi o brăţară întreagă din bronz cu grupuri de protuberanţe, ambele din a doua epocă a fierului; datare repertoriu: La Tene; MAC
3.0.0.13
mărgea - mai multe mărgele din sticlă colorată; datare repertoriu: La Tene; MAC
3.0.0.14
opaiţ - roman, din lut, patrulater, cu trei proeminenţe alăturate; datare repertoriu: epoca romană; MAC
3.0.0.15
ceramică - fragmente de factură slavă; Existenţa unor tipuri ceramice care aparţin mai multor secole presupune existenţa unei aşezări cu o durată mai lungă.; datare repertoriu: epoca migraţiilor, sec VII; sec IX; MAC, nr inventar: V, 8668, 9663-9673
21. Roska M., Torma Gyüjtemény, p.38,, pl. CXLV, 19-21
22. Nestor I., Stand, p.33
23. Popescu D., Bronzezeit, p.126
24. Roska M., Torma Gyüjtemény, p.38, pl. CXLV, 11-15 ;I 16-18
25. Roska M., Torma Gyüjtemény, p.38, pl. CXLV, 11-15 ;I 16-18
26. Roska M., XII, ESA, 1938, p.160
27. Roska M., Torma Gyüjtemény, p.38, pl. CXLV, 8-9
28. Téglás, G, HunyadcmTört., I, 1902, p.32
29. Roska M., Torma Gyüjtemény, p.39
30. Roska M., Torma Gyüjtemény, p.39
31. Roska M., Közl, IV, nr. 135, 1944, p.71-72
32. Reinecke P., Zf. E., XXXIV, 1902, p.244-247
33. Roska M., Torma Gyüjtemény, p.39
34. Roska M., Torma Gyüjtemény, p.39, fig 29
35. Pt analiza chimică a obiectelor de metal Helm, O., Zf. E., XXVII, 1895, p.Verh., 619-627
36. Pt analiza chimică a obiectelor de metal Herepey, J., AFM, II, 1, 1901, p.41-42
37. Roska M., Torma Gyüjtemény, p.4
38. Horedt K., SCIV, II, 1951, p.206
Punct 4.
Neprecizat Tip sit: neprecizat
Descoperiri:
4.0.0.1
fibulă - din fier, cu caractere de tip Certosa; Nu este sigur dacă provine de la Turdaş; datare repertoriu: epoca fierului; colecţia S. Torma/MAC
Bibliografie:
1. Roska M., Torma Gyüjtemeny, p.39
Punct 5.
Neprecizat Tip sit: neprecizat Observatii: O serie de obiecte, despre care în literatura arheologică se susţine că au fost descoperite la Turdaş, au fost descoperite în alte localităţi.
Descoperiri:
5.0.0.1
ceramică - fragmente şi o ceaşcă; Au fost publicate de M. Wosinsky în Agyagm (?), p.25 şi pl. I, 2-4 provin de la Geoagiu.; datare repertoriu: neolitic
5.0.0.2
ceramică - fragment; A fost publicat de M. Wosinsky în Agyagm (?), pl. VII, 1provine de la Valea Nandrului.; datare repertoriu: neprecizată
5.0.0.3
ceramică - fragment; Reprodus de H. Schmidt, ZfE, XXXV, 438-469, nr. 15 provine de la Geoagiu.; datare repertoriu: neprecizată
5.0.0.4
ceramică - ceaşca nr. 33; Reprodus de H. Schmidt, ZfE, XXXV, 438-469, nr. 15 provine de la Valea Nandrului.; datare repertoriu: neprecizată
5.0.0.5
ceramică - fragmente numărul 14 şi 32; Reprodus de H. Schmidt, ZfE, XXXV, 438-469, nr. 15 provin din localităţi necunoscute.; datare repertoriu: neprecizată
5.0.0.6
ceramică - ceaşcă; Reprodus de H. Schroller, St.u.Kz., pl. XXX, 7provine de la Geoagiu.; datare repertoriu: neprecizată
5.0.0.7
topor - topor din piatră şi fragmente de topor din piatră; Reprodus de H. Schroller, St.u.Kz., p 76, nr. 91şi pl. 30, 7 provine din localităţi neidentificate.; datare repertoriu: epoca bronzului timpuriu; cultura: Coţofeni
5.0.0.8
ceramică - ceaşcă; Reprodus de H. Schroller, St.u.Kz., p 76, nr. 91şi pl. 30, 7 provine din localităţi neidentificate.; datare repertoriu: neprecizată
Bibliografie:
1. Roska M., Közl, I, 1941, p.81-82
2. Roska M., Rep, nr. 69, p.287
Punct 6.
În partea de hotar de hotar dinspre pădurea comunală, dincolo de şosea, nu departe de aşezarea preistorică de la "Luncă" Tip sit: aşezare
Descoperiri:
6.1
aşezare - Resturi de clădiri şi cărămizi; datare repertoriu: epoca romană
6.1.0.1
ceramică; datare repertoriu: epoca romană
6.1.0.2
zar - din os; datare repertoriu: epoca romană
6.1.0.3
sticlă - două fragmente; datare repertoriu: epoca romană
6.1.0.4
mărgea - din sticlă; datare repertoriu: epoca romană
6.1.0.5
ac - fragmente de ace din os; datare repertoriu: epoca romană
6.1.0.6
inel - din bronz; datare repertoriu: epoca romană
6.1.0.7
farfurie - fragmente; datare repertoriu: epoca romană; Muzeul Sibiu
6.1.0.8
neprecizat - din fier; datare repertoriu: epoca romană
