Notă: Selectaţi mai întâi câmpurile după care doriţi să efectuaţi selecţia. Pentru selectare multiplă folosiţi tastele 'Shift' (selecţii succesive) sau 'Ctrl' (selecţii discontinue).
piese litice - numeroase aşchii de silex; datare repertoriu: neolitic
1.0.0.5
topor - din piatră, perforat; datare repertoriu: neolitic
1.0.0.6
secure - mai multe securi de piatră; datare repertoriu: neolitic; MAC, nr inventar: 4304-4307, 4318-4319, 4328-4334, V, 4405
Bibliografie:
1. Téglás, G, HunyadvmTört., I, p.17
2. Roska M., Rep, p.300, nr. 44
Punct 2.
Neprecizat Tip sit: neprecizat
Descoperiri:
2.0.0.1
măciucă - cu protuberanţe; datare repertoriu: epoca bronzului
Punct 3.
Neprecizat Tip sit: neprecizat
Descoperiri:
3.0.0.1
brăţară - fragment dintr-o brăţară de bronz; datare repertoriu: epoca bronzului
Punct 4.
Neprecizat Tip sit: neprecizat
Descoperiri:
4.0.0.1
inel - din aur; datare repertoriu: bronz final
4.0.0.2
celt - din bronz; datare repertoriu: bronz final
Punct 5.
Neprecizat Tip sit: neprecizat
Descoperiri:
5.0.1
depozit - Obiecte din bronz; datare repertoriu: Hallstatt
5.0.1.1
nasture - 19 nasturi cu profil sferic; datare repertoriu: Hallstatt
5.0.1.2
brăţară - fragmente de brăţări; datare repertoriu: Hallstatt
5.0.1.3
fibulă - de tip italic în formă de luntre (a navicella); Fibula în mod greşit a fost localizată la Deva.; datare repertoriu: Hallstatt; Muzeul Deva, nr inventar: 5927-5319, 5321, 5353
Bibliografie:
1. Bálazs, H., HTRTÉ, XXI, 1912, p.59-60
2. Márton, L., AÉ, XXXIII, 1913, p.199-200
3. Pârvan V., Getica, p.383, 438
4. Childe, G. V., Danube, p.390
5. Nestor I., Stand, p.119
6. Roska M., Erdély, p.114
7. Roska M., Rep, p.300, nr. 44
Punct 6.
Neprecizat Tip sit: neprecizat
Descoperiri:
6.0.0.1
ceramică - vas mare poros de tip dacic, cu brâu si proeminente alveolate; datare repertoriu: sfârşitul epocii fierului; cultura: colecţia D. Băjan, Rucăr
Bibliografie:
1. Informaţie O. Floca
Punct 7.
Neprecizat Tip sit: neprecizat
Descoperiri:
7.0.0.1
monedă - trei monede din bronz şi una din argint; datare repertoriu: epoca romană târzie, secolul IV; Muzeul Alba Iulia
Punct 8.
Neprecizat Tip sit: neprecizat
Descoperiri:
8.0.0.1
fibulă - din bronz cu cinci butoni; datare repertoriu: epoca migraţiilor, secolul VII, 1882; Muzeul Deva
Pe teritoriul actualului sat, la capătul Câmpiei Haţegului. Tip sit: aşezare Observatii: În epoca romană pe locul şi în hotarul satului actual s-a ridicat Sarmizegetusa, centrul politic, economic şi religios, "capitala" provinciei Dacia. Este unul din punctele ocupate de romani în teritoriul Daciei încă din cursul primului război (101-102), locul de garnizoană al legiunii IV Flavia. După ocuparea întregii provincii, aici a fost întemeiat un oraş cu rangul de "colonia", numit Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica, fapt documentat prin "tabla comemorativă" ridicată de guvernatorul Daciei Terentius Scaurianus (CIL, III, 1443). În acest loc nu a existat anterior vreo aşezare autohtonă dacică mai de seamă, numele de Sarmizegetusa, vechea reşedinţă a regilor daci din Munţii Orăştiei, fiind transpus prin anul 117-118 (CIL, III, 1445) asupra coloniei romane de la Grădiştea Haţegului, care s-a numit de atunci Colonia Dacica Sarmizegetusa, la care s-a adăugat în secolul III şi epitetul de metropolis, capitală. Oraşul situat la capătul Câmpiei Haţegului, lângă marea arteră de comunicaţie, care străbătea provincia de la nord la sud, s-a constituit pe baze cu totul noi, prin colonizarea cu cetăţeni romani (îndeosebi veterani-legionari, la care s-au adăugat şi alte elemente privilegiate: funcţionari, meseriaşi negustori etc). În calitate de metropolă politică, administrativă (în primii ani de existenţă şi militară) a provinciei, reşedinţă a guvernatorului (legatus Augusti pro praetore Daciae) şi a serviciilor financiare, colonia Dacica s-a dezvoltat foarte repede, fiind în cursul secolului II cel mai important al provinciei. După această data metropola Sarmizegetusa, fără o garnizoană militară, ca loc al "adunării provinciale" (concilium Daciarum trium), are mai mult o importanţă politică şi religioasă (îndeosebi pentru cultul imperial) având totuşi şi un important rol economic-comercial: centru de producţie cu multe ateliere şi meseriaşi constituiţi în colegii (collegia fabrum), de lemnari, fierari, zidari, olari etc şi centru comercial: negustori orientali, în deosebi pomeniţi în inscripţii. Metropola nu era un punct vamal (statio portorii), cum greşit s-a afirmat de către unii. La mijlocul secolului III se pare că aici funcţiona o monetărie locală, bătând monede cu PROVINCIA DACIA. Intensa dezvoltare a vieţii economice şi sociale e documentată prin numărul mare de construcţii: lucrări arhitectonice, clădiri publice ale aparatului administrativ, for palate, temple şi sanctuare, amfiteatru, drumuri, case particulare, ferme şi monumente: statui, reliefuri altare, lespezi, cu caracter religios, onorar şi funerar ,unele lucrări de valoare artistică remarcabilă, marele număr de inscripţii care se ridică la un total de 400 (afară de cărămizi, opaiţe, vase ştampilate etc), prin nenumăratele monede descoperite izolat ori în tezaure.
Descoperiri:
9.1
aşezare - Zona arheologică stabilită prin descoperiri se întinde pe un teritoriu de aproximativ 1500X1000 m cu lungimea de în direcţia est-vest şi lăţimea nord-sud. În direcţia nord-sud acest teritoriu poate fi considerat mai mare dacă includem şi cuptorul de cărămizi şi villa rustica din hotarul comunei Hobiţa. Suprafaţa pe care se întind ruinele Sarmizegetusei este mai redusă decât la Apulum ori Potaisa (Turda), însă cu clădiri mai numeroase şi mai mari, deci cu o populaţie mai numeroasă. Ruinele sunt cunoscute începând cu secolul XVI, când au fost semnalate de scriitori, călători, care le-au descris şi au copiat inscripţiile. Din oraşul antic au rămas la suprafaţă terenului părţi importante până în secolul XIX, dar materiale din cele mai variate (sculpturi, inscripţii, obiecte, blocuri de piatră) au fost duse în localităţi vecine. În fiecare sat din Ţara Haţegului s-au găsit materiale duse în epoca medievală şi modernă din ruinele de la Sarmizegetusa: în Densuş, biserica a fost clădită în secolul XIV cu asemenea blocuri de piatră, multe din monumentele şi obiectele descoperite în secolele XV-XIX au fost transportate la castele şi parcuri feudale ori în colecţii şi muzee din Ardeal (Sibiu, Cluj,Deva, Alba-Iulia etc) sau la Budapesta sau Viena. Descoperirile mai recente sunt în muzeul din Deva şi în parte în muzeul Sarmizegetusa, organizat în 1924, cuprinzând 1061 obiecte din epoca sclavagistă romană, provenind din săpăturile sistematice şi din descoperirile izolate recente. O parte din materiale au fost distruse de localnici (marmură pentru var) sau au fost utilizate la construcţii. La Sarmizegetusa s-a făcut, ca în puţine alte aşezări din epoca romană a Daciei, cercetări şi săpături sistematice de către "Societatea istorică şi arheologică din Deva", de către P. Király şi G Téglás în anii 1881-1883 şi 1891-1893, de Comisiunea Monumentelor Istorice din Cluj şi Muzeul Deva, conduse de C. Daicoviciu în anii 1924-1936, care au dat cele mai importante rezultate. În 1948 a făcut cercetări O. Floca care a lămurit în bună parte topografia oraşului antic. spaţiul arheologic al Sarmizegetusei poate fi împărţit astfel: partea centrală - "Cetatea"; amfiteatrul; locuinţele şi vile suburbane; temple în afara oraşului; apeductul; cimitirele; drumul; cuptoare de ceramică.; datare repertoriu: epoca romană; autor săpătură: vezi "Observaţiile", vezi "Observaţiile"
23. Florescu, G., ED, IV, 1930, p.109, 109-110, 114
24. Szilágy, I., Téglabélyegek, p.29-30
25. Tudor, D., ED, VII; VIII, 1937; 1938, p.296-298; 448-449
26. Russu, I. I., RIR, XIV, 1944, p.376-399
27. Pentru inscripţii, CIL, III, p.1043, 1134, 1175, 1177, 1412-1414, 1417-1536, 6265
28. Pentru inscripţii, CIL, III, p.6269-6271, 7891, 7896-7996, 12578-12593
29. Pentru inscripţii, CIL, III, p.13775-13791
30. Pentru cărămizi, opaiţe, vase, CIL, III, p.1629, 1633-1635, 1639, 8065, 8070, 8075-8077
Punct 10.
Partea centrală a oraşului Sarmizegetuza Tip sit: cetate
Descoperiri:
10.1
zid - Înconjoară partea centrală a oraşului - A fost construit la începutul secolului II d. Chr. şi formează un patrulater cu laturile de est şi de vest de câte 540 m, nord şi sud de 600 m (s-au identificat clar laturile de nord-est, est şi sud, iar cea de vest este mai puţin vizibilă), închizând un teritoriu de 32,50 ha. Pe fiecare latură exista o poartă , dar nu a fost dezgropată nici una. Zidul avea grosimea de 1, 80 m, înălţimea de 4-5 m şi era construit din blocuri mari de gresie (50X130X50); în afară zidul avea o bernă lată de 1 metru şi un şanţ adânc (4-5 m ?) care înconjura zidul de jur împrejur, iar în interior un val de pământ cu panta de acces la ziduri; colţurile cetăţii erau rotunde, având în interior câte un turn patrulater.; datare repertoriu: epoca romană
Bibliografie:
1. Téglás, G, Hunyadvm.Tört., I, p.60-61
2. Daicoviciu C., Dacia, I, 1924, p.238-242
3. Daicoviciu C., ACMIT, IV, 1932-1936, p.375-379
Punct 11.
Palatul augustalilor (aedes augastalium) Tip sit: cetate
Descoperiri:
11.1
clădire - Palatul augustalilor (aedes augustalium) - Palatul augustalilor (aedes augustalium) era cea mai importantă clădire din interiorul cetăţii, fiind singurul monument de acest fel descoperit în imperiul roman. Având menirea de a servi cultul imperial palatul avea o suprafaţă de 85X65 m; construirea lui s-a făcut cam la mijlocul secolului II d. Chr. şi este menţionată într-o inscripţie (CIL, III, 6270). Zidul era din piatră, cărămidă şi în parte din marmură, acoperişul era din ţiglă. Un element caracteristic îl constituie contraforţii pe faţa exterioară a zidului. Palatul are două părţi: o curte mare şi una mică; curtea mare aflată spre nord, era pardosită cu lespezi de piatră, avea în centru altarul împăratului (ara Augusti), iar pe laturile de est şi de vest câte o basilică lungă, de unde se putea urmări ceremonialul din curte; la basilica din vest s-a remarcat locul unor cuptoare de foc; şi un zid de tehnică inferioară, făcut de populaţia locală după evacuarea provinciei. Între curtea mare şi cea mică se găsea o construcţie cu arcade şi pilaştrii, prin care se vedea dintr-o parte în alta; la cele două capete zidul despărţitor avea câte o poartă trecere. În curtea mică, pavată cu mozaic de cărămidă, se aflau monumente publice onorare sau votive (baze cu inscripţii, pe care se ridicau statuile); la capete avea două camere (cea de est, subterană cu boltă, servea ca tezaur, lângă cea de vest se găsea o vatră de foc şi un canal de scurgere a apei realizate târziu după evacuarea Daciei); această curte era un fel de portic înaintea clădirii principale, a cărei faţadă monumentală avea 45 de m lungime, cu cinci deschizături mari, arcuite susţinute de pilaştri puternici ; dintre încăperi: o sală de şedinţe, încălzită cu hipocaust, în centru, sanctuarul sub care se aflau două mari cisterne pentru apă cu canal de scurgere, ce trecea spre nord, prin centrul celor două curţi. Celelalte încăperi în palatul augustalilor serveau ca locuri de adunare, şedinţe, joc, cluburi etc.; datare repertoriu: epoca romană
11.1.0.1
ceramică - un vas; Descoperit lângă aripa de vest a palatului augustalilor.; datare repertoriu: epoca romană
11.1.0.2
opaiţ - şapte opaiţe cu ştampile; Descoperite în vasul dezgropat lângă aripa de vest a palatului augustalilor.; datare repertoriu: epoca romană
11.1.0.3
monedă - mai multe monede din bronz din secolul II d. Chr., de la Traian la Antoninus Pius; Descoperite în vasul dezgropat lângă aripa de vest a palatului augustalilor, alături de opaiţe.; datare repertoriu: epoca romană
For - La sud de palatul augustalilor - Forul-piaţa publică a oraşului, locul de întâlnire şi întrunire a cetăţenilor, împodobit cu monumente onorare cu inscripţii, statui, sculpturi. Era compus din două părţi: una îngustă la nord, un fel de portic, 85X10 m, închis cu ziduri căptuşite cu plăci de marmură până la înălţimea de m şi acoperit cu ţigle. Anterior fuseseră aici o serie de încăperi (hale pentru vânzare ?); partea cea mai lată din sud a forului, cu lăţimea de 42 m (lungimea necunoscută nefiind total explorată) era pardosită cu cu lespezi de piatră având un canal pentru scurgerea apei de ploaie.; datare repertoriu: epoca romană
Bibliografie:
1. , HTRTÉ, XIX, 1909, p.168
2. Daicoviciu C., ACMIT, IV, p.390-393
3. Daicoviciu C., Dacia, III-IV, p.538-540
Punct 13.
Terme Tip sit: cetate
Descoperiri:
13.1
terme - La nord-est de palatul augustulilor - Pe locul numit "Grohotea Tornieştilor"; datare repertoriu: epoca romană
13.1.0.1
cărămidă - cărămizi ştampilate din ateliere particulare (C V R, PR COS; CIL, III, 8075, 5, 15); datare repertoriu: epoca romană
Bibliografie:
1. Téglás, G, HTRTÉ, III, 1883-1884, p.88
2. Téglás, G, Hunyadvm.Tört., I, p.62-64, 66
3. Daicoviciu C., Dacia, I, p.229-230
Punct 14.
Amfiteatrul, la 190 m spre nord de zidul cetăţii, lângă actuala şosea naţională Tip sit: cetate
Descoperiri:
14.1
Amfiteatru - Amfiteatrul era locul unde se organizau spectacole finanţate de oraş, de guvernatorul provinciei sau de particulari mai înstăriţi, în deosebi lupte de gladiatori şi cu animale sălbatice. Este singurul amfiteatru cunoscut în Dacia, săpat sistematic şi integral în două mari etape (1891-1893, 1934-1936). Clădirea are formă eliptică, axa lungă de 88 m, cea scurtă de 69 m, arena de 66X47 m putând să cuprindă aproximativ 5000 de spectatori. Tribuna pentru spectatori (cavea), susţinută de trei ziduri paralele împrejurul arenei şi legate prin mai multe ziduri transversale, se împart în două zone: zona de jos, spre arenă, cu trei-patru rânduri de bănci din piatră aşezate pe zid şi pe umplutura de pământ (compartimentată), sunt locurile de frunte; s-au păstrat multe bănci de piatră ori de marmură, unele cu inscripţie (numele proprietarului ori al magistratului: CIL, III, 1522, 1523, 1526, 1544-1545, 1623, 12586); zona de de sus cu bănci de lemn, acoperită cu ţiglă, pentru mulţime. Zidul exterior, înalt până la 8 m, era tăiat de 12 porţi cu scări de acces la tribune. Între arene şi tribune era un zid de 3 m (deasupra căruia se afla un parapet de piatră pentru a feri publicul de animalele sălbatice din arenă), iar în spate un coridor prin care se mergea la tribune. Din afară se intra direct în arenă prin două porţi largi la capetele axei lungi: pe aici intrau şi ieşeau gladiatorii; pe axa mică se afla la fiecare capăt câte o intrare din arenă în câte o sală de serviciu (camera unde erau duse cadavrele, răniţii, garderoba gladiatorilor. Arena era plană acoperită cu prundiş, în câteva locuri pardosită cu lespezi de piatră sau cărămizi; în mijloc se găsea o încăpere patrulateră, adâncă de 2 m, a cărei parte de jos servea ca bazin de apă, acoperit cu podea de lemn, peste care se afla o cameră subterană; un canal adânc cu pereţi zidiţi conducea prin poarta de est afară din amfiteatru. La săpăturile parţiale din 1891-1893, poarta de vest a fost găsită baricadată, dovadă că amfiteatrul a servit ca loc de adăpost unei populaţii în epoca migraţiilor; tot atunci a fost descoperit un tezaur de monede din secolul III.; datare repertoriu: epoca romană
14.1.1
tezaur monetar; datare repertoriu: epoca romană, secolul III d. Chr.
14.1.1.1
cărămidă - cărămizi militare (LEG. III FF) şi din ateliere particulare; datare repertoriu: epoca romană
2. Jung, J., MIÖG, Ergänzunbd., IV, 1892, p.17, nr. 3
3. Téglás, G, Hunyadvm.Tört, I, p.64-66
4. Daicoviciu C., ACMIT, IV, p.393-403
Punct 15.
În diferite puncte din şi în jurul cetăţii Tip sit: clădire
Descoperiri:
15.1
clădire - Clădiri luxoase identificate pe baza mozaicurilor, care aparţineau unor marilor demnitari romani sau cetăţenilor cu avere.; datare repertoriu: epoca romană
15.1.1
mozaic - Trei mozaicuri (opus musivum) au fost descoperite întâmplător. Două dintre ele sunt cunoscute şi precizate topografic şi păstrate în desene: unul la nord de colţul de nord-vest al cetăţii (130 m sud de gara CFR) înfăţişând două scene mitologice: Priam cerând lui Achille corpul fiului său Hector, cu inscripţie grecească şi Judecata lui Paris, lucrări de o valoare artistică remarcabilă (distruse la 1830); celălalt mozaic, înfăţişând pe zeiţa Venus sau Victoria, înconjurată de geniişi de ornamente vegetale, localizat probabil între mozaicul precedent şi Cetate.; datare repertoriu: epoca romană, 1773; 1823; 1832
15.1.2
substrucţii clădiri - Alte substrucţii de clădire izolate, necercetate sistematic şi aparţinând unor locuinţe, se află în preajma Cetăţii. O clădire şi instalaţie de hipocaust a fost identificată în 1922, la nord de Cetate.; datare repertoriu: epoca romană
Bibliografie:
1. Daicoviciu C., Dacia, I, p.227-229, 231, 233-234
Punct 16.
La 130 m nord de cetate Tip sit: clădire
Descoperiri:
16.1
villa suburbana - O villa suburbana din piatră cu zid în opus incertum, cu 12 (?) încăperi, din care au fost dezvelite şapte, având două faze, prima încheiată printr-un incendiu (poate în timpul războaielor marcomanice, prin anul 16 d. Chr.); o cameră cu hipocaust, bine păstrată (care în faza a doua nu a mai fost întrebuinţat ca atare, ci acoperit cu un pavaj mai gros, cu mozaic de cărămizi); într-o cameră se află resturi de picturi murale; în faza a doua padimentul îngroşat e mai ridicat, iar din trei camere s-a făcut una singură; una din încăperi era o curte înconjurată cu zid.; datare repertoriu: epoca romană, 1936
16.1.0.1
cărămidă - cărămizi de construcţie, unele cu ştampile: C I V, IANV; datare repertoriu: epoca romană
16.1.0.2
ţiglă - ţigle de construcţie; datare repertoriu: epoca romană
16.1.0.3
olan - olane de acoperiş; datare repertoriu: epoca romană
16.1.0.4
monedă - două monede din bronz ale împăratului Marc Aureliu (una din anul 164), găsite în dărmăturile fazei I; datare repertoriu: epoca romană
16.1.0.5
opaiţ - mai multe opaiţe cu ştampila LUCIUS F; datare repertoriu: epoca romană
16.1.0.6
ceramică; datare repertoriu: epoca romană
16.1.0.7
fibula - din bronz; datare repertoriu: epoca romană
La 150 m est de colţul nord-est al cetăţii, în dreapta drumului spre Ostrovul Mare Tip sit: clădire
Descoperiri:
17.1
villa suburbana - Villa suburbana cu şase încăperi din zid de piatră; datare repertoriu: epoca romană, 1924
17.1.1
sarcofag - Sarcofag din cărămizi cu mortar, descoperit într-una din încăperi; datare repertoriu: epoca romană
17.1.1.1
fibula; datare repertoriu: epoca romană
17.1.1.2
cheie - din bronz; datare repertoriu: epoca romană
Bibliografie:
1. , PMJH, I, 1924, p.51-53
Punct 18.
La sud de cetate şi la vest de Hobiţa Tip sit: Clădire
Descoperiri:
18.1
villa rustica - În hotarul villei se afla: o largă incintă de zid de piatră, închizând o suprafaţă de aproape un hectar, o casă de locuit cu mai multe camere, cu hipocaust, o curte împrejmuită cu zid de cărămidă, curţi interioare etc.; datare repertoriu: epoca romană, mijlocul secolului II d. Chr.
Bibliografie:
1. Floca, C., Studii, I, 2, 1949, p.108-110
Punct 19.
Aproape de colţul de sud-est în interiorul cetăţii Tip sit: clădire
Descoperiri:
19.1
templu - Templul lui Jupiter Dolichenus, unde s-a găsit un basorelief cu cu Victoria şi vultur.; datare repertoriu: epoca romană
Bibliografie:
1. Téglás, G, Hunyadvm.Tört, I, p.66-86
Punct 20.
Probabil la colţul de nord-vest al Cetăţii Tip sit: clădire
Descoperiri:
20.1
templu - Templul lui Bel Ammon; datare repertoriu: epoca romană
Bibliografie:
1. Kun, R., III, HTRTÉ, III; VI; XIX, 1883-1884; 1889-1990; 1909, p.87; 114; 12
Punct 21.
La sud de Cetate, lângă Valea Hobiţei (Apa Mică) Tip sit: clădire
Descoperiri:
21.1
templu - Mithraeum, format din mai multe încăperi, dintre care una e sanctuarul propriu-zis şi coridoare.; datare repertoriu: epoca romană, 1881-1883
21.1.0.1
cărămidă - mai multe cărămizi, dintre care unele cu ştampilă: Q C C (CIL, III, 8075, 10); datare repertoriu: epoca romană
21.1.0.2
ţiglă - fragmente şi ţigle întregi; datare repertoriu: epoca romană
21.1.0.3
neprecizat - piese arhitectonice; datare repertoriu: epoca romană
21.1.0.4
ceramică; datare repertoriu: epoca romană
21.1.0.5
neprecizat - obiecte din bronz şi fier; datare repertoriu: epoca romană
21.1.0.6
opaiţ - mai multe piese cu ştampilă: FORTIS (CIL, III, 8076, 16); datare repertoriu: epoca romană
21.1.0.7
tablă - mai multe tăbliţe votive cu inscripţie (CIL, III, 7922-7950); datare repertoriu: epoca romană
21.1.0.8
relief - mai multe reliefuri votive cu inscripţie (CIL, III, 7922-7950); datare repertoriu: epoca romană
21.1.0.9
sabie - de fier, cu lama curbă; Descoperită în apropiere de Mithraeum; datare repertoriu: epoca romană; cultura: dacică
templu - Templu zeiţei Celestis virgo, construit de un sclav imperial, aşa cum arată inscripţia.; datare repertoriu: epoca romană
Bibliografie:
1. Jánó, B., AÉ, XXXII, 1912, p.51
2. Daicoviciu C., Dacia, I, p.232
Punct 27.
Pe "Dealul Călineştilor", la vest de Cetate Tip sit: clădire
Descoperiri:
27.1
templu - Templul sirian al lui Malagbel, cea mai vestică construcţia descoperită la Sarmizegetusa, construită de sirianul P. Aelius Theimes (CIL, III, 7954, 7955); datare repertoriu: epoca romană; autor săpătură: G. Téglás şi P. Király, 1881
27.2
templu - Localizat mai spre est de templu lui Malagbel - Alt templul a lui Malagbel; datare repertoriu: epoca romană
27.3
templu - La nord-est de Cetate - Cel de al treilea templu al lui Malagbel.; datare repertoriu: epoca romană
Bibliografie:
1. Kun, R., HTRTÉ, III; VI, p.85-87; 130
2. Téglás, G, AÉ, XXVI, 1906, p.321-330
Punct 28.
În diverse puncte din jurul Cetăţii Tip sit: substrucţii clădire
Descoperiri:
28.1
substrucţii - Substrucţii de temple, unele îndoielnice; datare repertoriu: epoca romană
Bibliografie:
1. Daicoviciu C., Dacia, I, p.229, 230, 233
Punct 29.
Neprecizat Tip sit: construcţie
Descoperiri:
29.1
conductă de apă - Conductă de apă, a cărei construcţie menţionată în inscripţia din anul 132 (CIL, III, 1446) n-a putut fi identificată în săpături.; datare repertoriu: epoca romană
Bibliografie:
1. Daicoviciu C., Dacia, I, p.233
Punct 30.
La est de Cetate, lângă drumul ce duce către Valea Streiului Tip sit: necropolă
Descoperiri:
30.1
mausoleu - "La groapă"de pe "Dealul lui Balint" - Mausoleul familiei Aurelia de formă rotundă, tumular cu diametrul de 21 m, închis cu un zid circular, din blocuri de piatră legate cu scoabe de fier, păstrat în mare parte intact. În interior era umplut cu pământ în care erau aşezate sicriele. Mausoleul este înconjurat de un zid de piatră şi cărămidă.; datare repertoriu: epoca romană, mijlocul secolului II
30.1.1
mormânt - La marginea de vest a incintei, a fost descoperit la adâncimea de 1, 20 m, un mormânt nejefuit al unei femei (sclavă sau libertă) a familiei Aurelia. Dimensiunile mormântului erau de 2, 20X1, 15 m, adânc de 0,44 m, construit din cărămizi, în care intra sicriul propriu-zis de lemn (urme de lemn au fost găsite pe cele 20 de cuie descoperite). Siciriul era acoperit de un capac gros de marmură.; datare repertoriu: epoca romană; Reconstituit în Muzeul sarmizegetusa
30.1.1.1
brăţară - din bronz; datare repertoriu: epoca romană
vas - mai multe vase din sticlă; datare repertoriu: epoca romană
30.1.1.5
ac - subţire, din os; datare repertoriu: epoca romană
30.1.1.6
neprecizat - obiecte din fier ruginite; datare repertoriu: epoca romană
30.1.1.7
vopsea - un bulgăre de culoare roz; datare repertoriu: epoca romană
30.1.1.8
monedă - mai multe monede de secolul II şi monede imperiale nedeterminate; datare repertoriu: epoca romană, secolul II
30.1.1.9
opaiţ - cu ştampilă: STROBILI; datare repertoriu: epoca romană
30.1.1.10
ceramică - urne cu cenuşă; datare repertoriu: epoca romană
30.1.2
mormânt - Lângă zidul mausoleului, în interior se află un mormânt de mic de piatră şi cărămidă, aparţinând unui copil.; datare repertoriu: epoca romană
30.1.2.1
brăţară - din bronz; datare repertoriu: epoca romană
vas - mai multe vase din sticlă; datare repertoriu: epoca romană
30.1.3.5
ac - subţire, din os; datare repertoriu: epoca romană
30.1.3.6
neprecizat - obiecte din fier ruginite; datare repertoriu: epoca romană
30.1.3.7
vopsea - un bulgăre de culoare roz; datare repertoriu: epoca romană
30.1.3.8
monedă - mai multe monede de secolul II şi monede imperiale nedeterminate; datare repertoriu: epoca romană, secolul II
30.1.3.9
opaiţ - cu ştampilă: STROBILI; datare repertoriu: epoca romană
30.1.3.10
ceramică - urne cu cenuşă; datare repertoriu: epoca romană
30.1.4
altar funerar - La marginea de est a mausoleului s-a aflat altarul funerar al lui Q. Aurelius Tertius, decurion şi flamen al oraşului (CIL, III, 6279-7981) şi unul dintre cei mai bogaţi oameni din Cetate (CIL, III, 1448); datare repertoriu: epoca romană
30.1.4.1
brăţară - din bronz; datare repertoriu: epoca romană
vas - mai multe vase din sticlă; datare repertoriu: epoca romană
30.1.5.5
ac - subţire, din os; datare repertoriu: epoca romană
30.1.5.6
neprecizat - obiecte din fier ruginite; datare repertoriu: epoca romană
30.1.5.7
vopsea - un bulgăre de culoare roz; datare repertoriu: epoca romană
30.1.5.8
monedă - mai multe monede de secolul II şi monede imperiale nedeterminate; datare repertoriu: epoca romană, secolul II
30.1.5.9
opaiţ - cu ştampilă: STROBILI; datare repertoriu: epoca romană
30.1.5.10
ceramică - urne cu cenuşă; datare repertoriu: epoca romană
30.2
necropolă - Spre vest; datare repertoriu: epoca romană
30.2.1
mormânt - La marginea de vest a incintei, a fost descoperit la adâncimea de 1, 20 m, un mormânt nejefuit al unei femei (sclavă sau libertă) a familiei Aurelia. Dimensiunile mormântului erau de 2, 20X1, 15 m, adânc de 0,44 m, construit din cărămizi, în care intra sicriul propriu-zis de lemn (urme de lemn au fost găsite pe cele 20 de cuie descoperite). Siciriul era acoperit de un capac gros de marmură.; datare repertoriu: epoca romană; Reconstituit în Muzeul sarmizegetusa
30.2.1.1
brăţară - din bronz; datare repertoriu: epoca romană
vas - mai multe vase din sticlă; datare repertoriu: epoca romană
30.2.1.5
ac - subţire, din os; datare repertoriu: epoca romană
30.2.1.6
neprecizat - obiecte din fier ruginite; datare repertoriu: epoca romană
30.2.1.7
vopsea - un bulgăre de culoare roz; datare repertoriu: epoca romană
30.2.1.8
monedă - mai multe monede de secolul II şi monede imperiale nedeterminate; datare repertoriu: epoca romană, secolul II
30.2.1.9
opaiţ - cu ştampilă: STROBILI; datare repertoriu: epoca romană
30.2.1.10
ceramică - urne cu cenuşă; datare repertoriu: epoca romană
30.2.2
mormânt - Lângă zidul mausoleului, în interior se află un mormânt de mic de piatră şi cărămidă, aparţinând unui copil.; datare repertoriu: epoca romană
30.2.2.1
brăţară - din bronz; datare repertoriu: epoca romană
vas - mai multe vase din sticlă; datare repertoriu: epoca romană
30.2.3.5
ac - subţire, din os; datare repertoriu: epoca romană
30.2.3.6
neprecizat - obiecte din fier ruginite; datare repertoriu: epoca romană
30.2.3.7
vopsea - un bulgăre de culoare roz; datare repertoriu: epoca romană
30.2.3.8
monedă - mai multe monede de secolul II şi monede imperiale nedeterminate; datare repertoriu: epoca romană, secolul II
30.2.3.9
opaiţ - cu ştampilă: STROBILI; datare repertoriu: epoca romană
30.2.3.10
ceramică - urne cu cenuşă; datare repertoriu: epoca romană
30.2.4
altar funerar - La marginea de est a mausoleului s-a aflat altarul funerar al lui Q. Aurelius Tertius, decurion şi flamen al oraşului (CIL, III, 6279-7981) şi unul dintre cei mai bogaţi oameni din Cetate (CIL, III, 1448); datare repertoriu: epoca romană
30.2.4.1
brăţară - din bronz; datare repertoriu: epoca romană
vas - mai multe vase din sticlă; datare repertoriu: epoca romană
30.2.5.5
ac - subţire, din os; datare repertoriu: epoca romană
30.2.5.6
neprecizat - obiecte din fier ruginite; datare repertoriu: epoca romană
30.2.5.7
vopsea - un bulgăre de culoare roz; datare repertoriu: epoca romană
30.2.5.8
monedă - mai multe monede de secolul II şi monede imperiale nedeterminate; datare repertoriu: epoca romană, secolul II
30.2.5.9
opaiţ - cu ştampilă: STROBILI; datare repertoriu: epoca romană
30.2.5.10
ceramică - urne cu cenuşă; datare repertoriu: epoca romană
Bibliografie:
1. Neigebauer, J., Dacien, p.17
2. Daicoviciu C. - Floca, O., Sargeţia, I; II, 1937; 1941, p.1-19; 34-37, 55-60
Punct 31.
La 200 metri spre vest de la colţul de nord vest al Cetăţii, în curtea Sfatului Popular Tip sit: necropolă
Descoperiri:
31.0.1
sarcofag - Sarcofag mare, din cărămizi legate cu mortar, având acoperiş din piatră de stâncă; datare repertoriu: epoca romană
31.0.1.1
ceramică - două ulcioare mici (descoperite pe sarcofag) şi fragmente de farfurie neagră şi smălţuită (descoperite în interiorul sarcofagului); datare repertoriu: epoca romană
Bibliografie:
1. Floca, C., Sargetia, II, p.30-34, 37-40
Punct 32.
La 150 metri nord de amfiteatru Tip sit: grup de morminte Observatii: Cu ocazia săpării temeliilor pentru casa administrativă
Descoperiri:
32.1
grup de morminte; datare repertoriu: epoca romană
32.1.1
mormânt - Două morminte mari clădite din cărămidă şi piatră; datare repertoriu: epoca romană
La sud de Cetate, aproape de Valea Hobiţei Tip sit: grup de morminte
Descoperiri:
33.1
grup de morminte; datare repertoriu: epoca romană
33.1.1
mormânt - Mormânt în sarcofag cu urme de resturi şi inventar funerar, păstrat doar fragmentar.; datare repertoriu: epoca romană
33.1.1.1
cercei - doi cercei din aur; datare repertoriu: epoca romană
33.1.1.2
foiţă - din aur; datare repertoriu: epoca romană
33.1.1.3
ceramică - trei vase din lut; datare repertoriu: epoca romană
33.1.2
mormânt - Mormânt în sarcofag; datare repertoriu: epoca romană
33.1.2.1
cercei - doi cercei din aur; datare repertoriu: epoca romană
33.1.2.2
foiţă - din aur; datare repertoriu: epoca romană
33.1.2.3
ceramică - trei vase din lut; datare repertoriu: epoca romană
Bibliografie:
1. Floca, C., Sargeţia, II, p.30-34, 37-40
Punct 34.
La vest de Cetate, lângă drumul spre Porţile de Fier Tip sit: necropolă
Descoperiri:
34.1
necropolă - Un cimitir mai întins; datare repertoriu: epoca romană
Bibliografie:
1. Neigebauer, J., Dacien, p.18
2. Daicoviciu C., Dacia, I, p.233
Punct 35.
La est de Cetate, spre ostrov şi Cârneşti Tip sit: drum
Descoperiri:
35.1
drum - Drum roman din piatră; datare repertoriu: epoca romană
Bibliografie:
1. Kun, R., HTRTÉ, III, p.89
2. Daicoviciu C., Dacia, I, p.230
3. Daicoviciu C., ACMIT, IV, p.360, 377
Punct 36.
La 200 metri est de Hobiţa (vezi Hobiţa) Tip sit: construcţie
Descoperiri:
36.0.1
cuptor - Cuptor de arderea cărămizilor de formă rectangulară 6, 20X6, 40, compus din praefurnium săpat în deal, un canal de ardere (furnium) prin care aerul cald trecea în camera superioara de ardere. Industria ceramică a luat o dezvoltare execepţională la Sarmizegetusa aşa cum arată abundentul material ceramic: foarte multe vase, cărămizi, opaiţe cu ştampile variate, cărămizi cu ştampila Legiunii IV Flavia.; datare repertoriu: epoca romană, 1943
36.0.1.1
cărămidă - cărămizi cu ştampilă: M. SERV(IUS) DONATUS; Servius Donatus era proprietarul atelierului, care producea şi opaiţe.; datare repertoriu: epoca romană
Bibliografie:
1. Christescu V., Viaţa ec., p.75
2. Floca, C., Dacia, IX-X, 1941-1944, p.431-440
3. Macrea M., Dacia, XI-XII, 1945-1947, p.275-280
4. Macrea M., AISC, V, p.302-303
Punct 37.
La "Poiana Selei", 3 km nord-vest de Sarmizegetusa, pe drumul spre Poieni Tip sit: construcţie
Descoperiri:
37.1
villa suburbana - Ruine de clădiri din piatră dintr-o villa suburbana de lux.; datare repertoriu: epoca romană
37.1.0.1
ceramică; datare repertoriu: La Tene; cultura: dacică
37.1.0.2
brăţară - din bronz; datare repertoriu: La Tene; cultura: dacică