Notă: Selectaţi mai întâi câmpurile după care doriţi să efectuaţi selecţia. Pentru selectare multiplă folosiţi tastele 'Shift' (selecţii succesive) sau 'Ctrl' (selecţii discontinue).
monedă - şase imitaţii dace după tetradrahmele macedonene ale lui Filip II, o imitaţie după drahmele lui Alexandru cel Mare, o imitaţie după drahmele lui Filip Arhidaeus şi două tetradrahme thasiene originale.; datare repertoriu: La Tene; cultura: dacică
monedă - mai multe piese dacice din argint, imitaţii după piesele macedonene emise de Filip II şi Alexandru Macedon; datare repertoriu: La Tene; cultura: dacică; Cab. Num. Viena
monedă - Monedă dacică, de argint, reprezentând o imitaţie după monedele thessaliote din Larissa; datare repertoriu: epoca fierului; cultura: dacică
Bibliografie:
1. , Dess., pl. XXXVII, 871
2. Mitrea, B., ED, X, 1945, p.59
Punct 10.
Neprecizat Tip sit: tezaur
Descoperiri:
10.0.1
tezaur; datare repertoriu: La Tene; cultura: greacă; Cab. Num. al Academiei Române (o parte)
10.0.1.1
monedă - tetradrahme din argint, din Thasos; datare repertoriu: La Tene; cultura: greacă; Cab. Num. al Academiei Române (o parte)
Bibliografie:
1. Noe, Bibl. 2, p.54
2. Moisil, C., Balcania, VII, 1944, p.16
3. Székely, Z., Jegyzetek, 1946, p.34
Punct 11.
Neprecizat Tip sit: neprecizat
Descoperiri:
11.0.0.1
monedă - două monede de aur, una de la împăratul Otho, alta de la Titus; datare repertoriu: epoca romană
Bibliografie:
1. Teutsch, J., Burzenland, 1925, p.14
2. Mitrea, B., ED, X, 1945, p.107
3. Resch, Korrbl.VSL, X, 1887, p.93
4. Jung, J., Fasten, 1894, p.155
Punct 12.
Neprecizat Tip sit: neprecizat
Descoperiri:
12.0.0.1
cataramă - Cataramă de aur, cu placaj de granate; datare repertoriu: epoca migraţiilor, cca. 400; Muz. Ist. Nat. Viena
Bibliografie:
1. Beninger, E., West - alan.Zug., 1931, p.32 - 33
2. Beninger, E., Mannus, XXX, 1938, p.129
Punct 13.
Neprecizat Tip sit: neprecizat
Descoperiri:
13.0.0.1
monedă - Monedă de aur, reprezentând o imitaţie după aureii romani emişi de Marc Aureliu; datare repertoriu: epoca romană
Bibliografie:
1. , AÉ, V, 1885, p.408
Punct 14.
Neprecizat Tip sit: neprecizat
Descoperiri:
14.0.0.1
pandantiv; datare repertoriu: epoca migraţiilor, a doua jum. a sec. IV; Muz. Ist. Art. Viena
Bibliografie:
1. Beninger, E., West - alan.Zug., 1931, p.14
Punct 15.
Neprecizat Tip sit: neprecizat
Descoperiri:
15.0.0.1
inel - Inel de aur, cu un cap de taur, încrustat cu granate; datare repertoriu: epoca migraţiilor; fosta col. G.Karász
Bibliografie:
1. , AÉ, I, 1869, p.19
2. Odobescu, A., AI, II, 1891, p.391, da
3. Hampel, J., Alterthümer, I, 1905, p.431
4. Hampel, J., Alterthümer, J., II, 1905, p.59
Punct 16.
În "Valea Cetăţii". Tip sit: aşezare
Descoperiri:
16.1
aşezare - Nu se fac precizări.; datare repertoriu: neolitic
16.1.0.1
monedă - Monede de argint din Dyrrhachium; Localizarea monedelor nu este sigură (I. Marţian crede că ele provin de aici).; datare repertoriu: epoca greacă, sec. I î. Hr.
Bibliografie:
1. Marţian, I., Rep., 1920, p.100
2. Berciu, D., R.Arhivelor, V/ 1, 1942, p.29
3. Mitrea, B., ED, X, 1945, p.89
Punct 17.
În pârâul "Galgenbach", aproape de fabrica de ciment. Tip sit: neprecizat
În fosta stradă Caterina (Katharinengasse). Tip sit: neprecizat
Descoperiri:
18.0.0.1
topor - Topor de piatră, neperforat; Descoperit cu ocazia unor lucrări de canalizare.; datare repertoriu: neolitic; Muz. Braşov
Bibliografie:
1. Teutsch, J., Burzenland, 1925, p.12
2. Teutsch, J., BBMK, 1913, p.24 - 25
Punct 19.
În strada Mijlocie (Mittelgasse). Tip sit: neprecizat
Descoperiri:
19.0.0.1
topor - Topor de piatră; datare repertoriu: neolitic, înainte de 1853
Bibliografie:
1. Gusbeth, E., Korrbl.VSL, XVI, 1893, p.15 - 16
Punct 20.
În apropiere de muntele Stejăriş (Hangestein), la vest de oraş. Tip sit: neprecizat
Descoperiri:
20.0.0.1
topor - Topor de piatră, neperforat, imitând forma unui topor de aramă eneolitic; datare repertoriu: eneolitic; Muz. Braşov
Bibliografie:
1. Teutsch, J., Burzenland, 1925, p.12
2. Teutsch, J., BBMK, 1913, p.24 - 25
Punct 21.
În apropierea casei nr. 4 de pe uliţa Pârâului Lat (Breiterbach). Tip sit: neprecizat
Descoperiri:
21.0.1
mormânt de înhumaţie - Schelet vopsit cu ocru; datare repertoriu: eneolitic final
Bibliografie:
1. Teutsch, J., MBSM, II, 1937, p.88 - 89
Punct 22.
În "Lunca Braşovului" (Kronstadter Wiesen). Tip sit: neprecizat
Descoperiri:
22.0.0.1
ceramică - Fragmente de ceramică; datare repertoriu: perioada de tranziţie la epoca bronzului; cultura: Coţofeni; Muz. Braşov
22.0.0.2
secure - Secure de aramă, cu tăişurile dispuse cruciş; datare repertoriu: eneolitic; Muz. Braşov
Bibliografie:
1. Teutsch, J., MAGW, XXX, 1900, p.189 - 190, 202
2. Vulpe, E., ED, IV, 1930, p.191
3. Berciu, D., R.Arhivelor, V/ 1, 1942, p.29
4. Roska, M., Közl., II, 1942, p.30, nr. 32
5. Popescu, D., Bronzezeit, 1944, p.29, 32
Punct 23.
La vest de suburbia Şchei, la locul "Între Pietre" sau "Stâncile lui Solomon" (Salomonfelsen). Tip sit: neprecizat
Descoperiri:
23.0.0.1
ceramică - Fragmente de ceramică; datare repertoriu: perioada de tranziţie la epoca bronzului; cultura: Coţofeni
23.0.0.2
topor - Topor de piatră, cu gaură neterminată; datare repertoriu: perioada de tranziţie la epoca bronzului; cultura: Coţofeni
Bibliografie:
1. , BBMK, 1908 - 1910, p.9 - 11
2. Teutsch, J., Burzenland, 1925, p.10, 12, da
3. Teutsch, J., BSS, VIII, p.200
4. Teutsch, J., BBMK, 1913, p.19-31, da
5. Teutsch, J., BdG, IV, nr. 3, 1933, p.144 - 145
6. Marţian, I., Rep., 1920, p.100
7. Marţian, I., Urme, 1921, p.45
8. Pârvan, V., Getica, 1926, p.527
9. Schroller, H., St.u.Kz., 1933, p.77
10. Nestor, I., Stand, BerRGK, 22, 1933, 1932, p.161-167, da
11. Berciu, D., R.Arhivelor, XV/ 1, 1942, p.29
12. Roska, M., Rep., 1942, p.49, nr. 201
13. Roska, M., Közl., IV, 1944, p.55, nr. 17, da
Punct 24.
La vest de suburbia Şchei, la "Stâncile lui Solomon", pe o terasă, la poalele unui deal, precum şi împrejur, peste vale şi în pădure. Tip sit: aşezare
Descoperiri:
24.1
aşezare; datare repertoriu: La Tene; cultura: dacică; autor săpătură: J. Teutsch
24.1.0.1
ceramică - Ceramică de factură rudimentară, ornată cu valuri incizate, de aparenţă slavă; datare repertoriu: epoca migraţiilor; Muz. Braşov, Muz. Sf.Gheorghe, Muz. preist. Berlin
24.1.0.2
ceramică - fragmente şi vase precum: oale şi afumători din ceramică poroasă, ornate cu brâie în relief şi cu proeminenţe, o fructieră cenuşie de tehnică superioară, cu picior şi cu buză lată, răsfrântă orizontal, fragmente de vase cenuşii, de tehnică superioară, ornate cu linii lucioase, fragmente de vase de import gălbui, pictate cu ungi albe şi roşii-brune; datare repertoriu: La Tene; cultura: dacică; Muz. Braşov, Muz. Sf.Gheorghe, Muz. preist. Berlin
24.1.0.3
pinten - mai mulţi pinteni cu butoane la capete şi cu spin scurt, din fier; datare repertoriu: La Tene; cultura: dacică; Muz. Braşov, Muz. Sf.Gheorghe, Muz. preist. Berlin
24.1.0.4
celt - din fier; datare repertoriu: La Tene; cultura: dacică; Muz. Braşov, Muz. Sf.Gheorghe, Muz. preist. Berlin
24.1.0.5
cuţit - din fier; datare repertoriu: La Tene; cultura: dacică; Muz. Braşov, Muz. Sf.Gheorghe, Muz. preist. Berlin
24.1.0.6
verigă - mai multe verigi care formau lanţuri, din fier; datare repertoriu: La Tene; cultura: dacică; Muz. Braşov, Muz. Sf.Gheorghe, Muz. preist. Berlin
24.1.0.7
garnitură harnaşament - din fier; datare repertoriu: La Tene; cultura: dacică; Muz. Braşov, Muz. Sf.Gheorghe, Muz. preist. Berlin
24.1.0.8
daltă - mai multe dălţi din fier; datare repertoriu: La Tene; cultura: dacică; Muz. Braşov, Muz. Sf.Gheorghe, Muz. preist. Berlin
24.1.0.9
fibula - din bronz; datare repertoriu: La Tene; cultura: dacică; Muz. Braşov, Muz. Sf.Gheorghe, Muz. preist. Berlin
24.1.0.10
brăţară - din bronz; datare repertoriu: La Tene; cultura: dacică; Muz. Braşov, Muz. Sf.Gheorghe, Muz. preist. Berlin
24.1.0.11
oglindă - din bronz; datare repertoriu: La Tene; cultura: dacică; Muz. Braşov, Muz. Sf.Gheorghe, Muz. preist. Berlin
24.1.0.12
pinten - din bronz; datare repertoriu: La Tene; cultura: dacică; Muz. Braşov, Muz. Sf.Gheorghe, Muz. preist. Berlin
24.1.0.13
vârf de săgeată - mai multe vârfuri de săgeţi din bronz; datare repertoriu: La Tene; cultura: dacică; Muz. Braşov, Muz. Sf.Gheorghe, Muz. preist. Berlin
24.1.0.14
aplică - cruciformă, din bronz; datare repertoriu: La Tene; cultura: dacică; Muz. Braşov, Muz. Sf.Gheorghe, Muz. preist. Berlin
24.1.0.15
ac - două ace de podoabă din argint; datare repertoriu: La Tene; cultura: dacică; Muz. Braşov, Muz. Sf.Gheorghe, Muz. preist. Berlin
24.1.0.16
pandantiv - din argint; datare repertoriu: La Tene; cultura: dacică; Muz. Braşov, Muz. Sf.Gheorghe, Muz. preist. Berlin
24.1.0.17
monedă - din bronz, bătută de un oraş grec din Asia Mică; datare repertoriu: La Tene, secolul III î. Chr; cultura: dacică; Muz. Braşov, Muz. Sf.Gheorghe, Muz. preist. Berlin
24.1.0.18
mărgea - mai multe mărgele de lut şi de sticlă; datare repertoriu: La Tene; cultura: dacică; Muz. Braşov, Muz. Sf.Gheorghe, Muz. preist. Berlin
24.1.0.19
râşniţă - din trahit, cu garnituri din fier; datare repertoriu: La Tene; cultura: dacică; Muz. Braşov, Muz. Sf.Gheorghe, Muz. preist. Berlin
24.2
fortificaţie - Pe platoul de deasupra aşezării dacice se află resturile unor ziduri de fortificaţii, construite cu mortar, şi care datează dintr-o epocă târzie, migraţii sau chiar medievală.; datare repertoriu: epoca migraţiilor / epoca medievală; autor săpătură: J. Teutsch
24.2.0.1
ceramică - Ceramică de factură rudimentară, ornată cu valuri incizate, de aparenţă slavă; datare repertoriu: epoca migraţiilor; Muz. Braşov, Muz. Sf.Gheorghe, Muz. preist. Berlin
24.2.0.2
ceramică - fragmente şi vase precum: oale şi afumători din ceramică poroasă, ornate cu brâie în relief şi cu proeminenţe, o fructieră cenuşie de tehnică superioară, cu picior şi cu buză lată, răsfrântă orizontal, fragmente de vase cenuşii, de tehnică superioară, ornate cu linii lucioase, fragmente de vase de import gălbui, pictate cu ungi albe şi roşii-brune; datare repertoriu: La Tene; cultura: dacică; Muz. Braşov, Muz. Sf.Gheorghe, Muz. preist. Berlin
24.2.0.3
pinten - mai mulţi pinteni cu butoane la capete şi cu spin scurt, din fier; datare repertoriu: La Tene; cultura: dacică; Muz. Braşov, Muz. Sf.Gheorghe, Muz. preist. Berlin
24.2.0.4
celt - din fier; datare repertoriu: La Tene; cultura: dacică; Muz. Braşov, Muz. Sf.Gheorghe, Muz. preist. Berlin
24.2.0.5
cuţit - din fier; datare repertoriu: La Tene; cultura: dacică; Muz. Braşov, Muz. Sf.Gheorghe, Muz. preist. Berlin
24.2.0.6
verigă - mai multe verigi care formau lanţuri, din fier; datare repertoriu: La Tene; cultura: dacică; Muz. Braşov, Muz. Sf.Gheorghe, Muz. preist. Berlin
24.2.0.7
garnitură harnaşament - din fier; datare repertoriu: La Tene; cultura: dacică; Muz. Braşov, Muz. Sf.Gheorghe, Muz. preist. Berlin
24.2.0.8
daltă - mai multe dălţi din fier; datare repertoriu: La Tene; cultura: dacică; Muz. Braşov, Muz. Sf.Gheorghe, Muz. preist. Berlin
24.2.0.9
fibula - din bronz; datare repertoriu: La Tene; cultura: dacică; Muz. Braşov, Muz. Sf.Gheorghe, Muz. preist. Berlin
24.2.0.10
brăţară - din bronz; datare repertoriu: La Tene; cultura: dacică; Muz. Braşov, Muz. Sf.Gheorghe, Muz. preist. Berlin
24.2.0.11
oglindă - din bronz; datare repertoriu: La Tene; cultura: dacică; Muz. Braşov, Muz. Sf.Gheorghe, Muz. preist. Berlin
24.2.0.12
pinten - din bronz; datare repertoriu: La Tene; cultura: dacică; Muz. Braşov, Muz. Sf.Gheorghe, Muz. preist. Berlin
24.2.0.13
vârf de săgeată - mai multe vârfuri de săgeţi din bronz; datare repertoriu: La Tene; cultura: dacică; Muz. Braşov, Muz. Sf.Gheorghe, Muz. preist. Berlin
24.2.0.14
aplică - cruciformă, din bronz; datare repertoriu: La Tene; cultura: dacică; Muz. Braşov, Muz. Sf.Gheorghe, Muz. preist. Berlin
24.2.0.15
ac - două ace de podoabă din argint; datare repertoriu: La Tene; cultura: dacică; Muz. Braşov, Muz. Sf.Gheorghe, Muz. preist. Berlin
24.2.0.16
pandantiv - din argint; datare repertoriu: La Tene; cultura: dacică; Muz. Braşov, Muz. Sf.Gheorghe, Muz. preist. Berlin
24.2.0.17
monedă - din bronz, bătută de un oraş grec din Asia Mică; datare repertoriu: La Tene, secolul III î. Chr; cultura: dacică; Muz. Braşov, Muz. Sf.Gheorghe, Muz. preist. Berlin
24.2.0.18
mărgea - mai multe mărgele de lut şi de sticlă; datare repertoriu: La Tene; cultura: dacică; Muz. Braşov, Muz. Sf.Gheorghe, Muz. preist. Berlin
24.2.0.19
râşniţă - din trahit, cu garnituri din fier; datare repertoriu: La Tene; cultura: dacică; Muz. Braşov, Muz. Sf.Gheorghe, Muz. preist. Berlin
Bibliografie:
1. , BBMK, 1908 - 1910, p.9 - 11
2. Teutsch, J., Burzenland, 1925, p.10, 12, da
3. Teutsch, J., BSS, VIII, p.200
4. Teutsch, J., BBMK, 1913, p.19-31, da
5. Teutsch, J., BdG, IV, nr. 3, 1933, p.144 - 145
6. Marţian, I., Rep., 1920, p.100
7. Marţian, I., Urme, 1921, p.45
8. Pârvan, V., Getica, 1926, p.527
9. Schroller, H., St.u.Kz., 1933, p.77
10. Nestor, I., Stand, BerRGK, 22, 1933, 1932, p.161, 167, da
11. Berciu, D., R.Arhivelor, XV/ 1, 1942, p.29
12. Roska, M., Rep., 1942, p.49, nr. 201
13. Roska, M., Közl., IV, 1944, p.55, nr. 17, da
Punct 25.
În marginea de est a oraşului, la sud de cartierul Blumăna şi la est de muntele Tâmpa, pe o măgură calcaroasă, numită "Curmătura", cunoscută în literatura ştiinţifică sub numele săsesc "Schneckenberg" (Dealul melcilor). Tip sit: aşezare
Descoperiri:
25.1
aşezare - Inventarul principal, de la începutul epocii bronzului, este caracteristic pentru o anumită cultură, cunoscută sub numele de Schneckenberg al acestei staţiuni. Aria de răspândire a acestei culturi ocupă toată Ţara Bârsei, fără a trece la vest de Olt. În afară de numeroase descoperiri izolate, se cunosc până acum nouă aşezări care îi aparţin: trei pe teritoriul oraşului Braşov (Curmătura-Schneckenberg, Pietrăria-Steinbruchhügel şi Dealul Şprenghiului-Gesprengberg), cinci în restul Ţării Bârsei (Peştera Ödweg de la Râşnov, locurile Bachel la Cristian, Käsberg la Hărman, Priesterhügel la Bod şi Satul Nou-Várnyak), iar una în Secuime, în stratul superior al staţiunii Tyszk de la Ariuşd. Cu excepţia aşezării de la Ödweg, care se află într-o peşteră, staţiunile culturii Schnekenberg sunt situate pe măguri sau terase, la poalele munţilor ce mărginesc depresiunea Bârsei. Ceramica acestei culturi prezintă două categorii, ambele lucrate cu mâna: una de factură grosolană, insuficient arsă şi cu multe ingrediente în pastă, şi alta mai îngrijită, cu pasta mai pură şi mai bine arsă. Prima categorie are mai puţine tipuri decât cealaltă. A. Prox, care a alcătuit o monografie a culturii Schneckenberg, împarte elementele acestei culturi, pe baze tipologice şi stratigrafice, în trei faze cronologice: Schneckenberg A, Schneckenberg B şi Schneckenberg C. Faza A se distinge clar în staţiunea de pe Dealul Şprenghiului (Gesprengberg) din oraşul Braşov. În alte staţiuni apar în amestec cu elementele fazei ulterioare, B (la Curmătura-Schneckenberg şi la Pietrăria-Steinbruchhügel). Ceramica sa aparţine în cea mai mare parte categoriei grosolane. În ceramica fină sunt frecvente cu deosebire vasele cu gura largă în formă de pâlnie. Decorul vaselor constă din serii de liniuţe verticale incizate sau imprimate, brâie în relief crestate cu extremităţi în volute, serii de mici proeminenţe pe buze, împinse prin găuri făcute în interiorul vasului, brâie cu depresiuni continue. Aceleiaşi faze îi aparţin idolii de lut antropomorfi feminini şi figurinele zoomorfe reprezentând patrupede (bovine sau ovine), numeroase miniaturi de lut imitând topoarele de aramă cu două tăişuri, securile plate de piatră, unele securi de piatră lustruită găurite, simple sau umflate în dreptul găurii, ciocane rotunde cu jgheab de înmănuşare, vârfurile de săgeţi de silex cu baza scobită şi cu retuşe sumare şi străpungătoarele de aramă bătute în patru muchii. Faza Schneckenberg A reprezintă o cultură de caracter încă eneolitic, înrudită în special cu cultura vaselor în formă de pâlnie din Cehia, Slovacia şi Polonia. Faza B, care lipseşte din aşezarea de pe Dealul Şprenghiului (Gesprengberg) din oraşul Braşov, precum şi la Ödweg lângă Râşnov, se întâlneşte din abundenţă în toate celelalte staţiuni. Este cea mai caracteristică pentru cultura Schneckenberg şi cea mai bogat reprezentată în cercetările de până acum. Şi în această fază predomină ceramica primitivă faţă de aceea mai îngrijită. În schimb, aceasta din urmă prezintă tipuri mai variate. Formele vaselor repetă în parte pe cele din faza A. Lipsesc însă vasele cu gura în formă de pâlnie. În ceramica Schneckenberg B sunt frecvente cănile cu toarta dezvoltată şi străchinile cu gura larg răsfrântă. Unele căni au gura oblică. Sunt şi câteva căni cu două toarte, ulcele bitronconice şi vase cu fund conic. Ornamentele ceramice constau din serii de alveole, proeminenţe izolate, brâie în relief crestate sau prezentând depresiuni continue, serii de brâie în relief simple, grupuri de linii paralele incizate largi, orizontale şi verticale, formând benzi împărţite în metope, grupuri de linii similare mărginite de puncte şi formând ogive ori triunghiuri sau meandre trapezoidale. Este curent şi ornamentul cu impresiuni de sfoară. În afară de vase, aparţin acestei faze mai multe linguri de lut şi câteva capace de vase de forme variate. Figurinele antropomorfe şi zoomorfe lipsesc complet. Din plastica fazei A nu mai continuă decât categoria micilor simulacre de topoare de lut. În ceea ce priveşte uneltele de piatră, lipsesc securile plate, dar se menţin cele găurite. Foarte frecvente sunt cuţitele curbe de gresie, necunoscute în faza A. Vârfurile de săgeţi de silex, cu baza scobită, sunt acum mai numeroase şi mai fin lucrate decât în faza A. Metalul este reprezentat tot prin cupru curat, dar nu bătut, ci turnat. Sunt de menţionat mai multe străpungătoare, o lamă de pumnal, o brăţară cu secţiune semiovală, o daltă cu tub longitudinal de înmănuşare şi un nasture emisferic. Faza Schneckenberg B prezintă afinităţi foarte răspândite, din cercul palafitelor alpine până la Dunărea de Jos. Este foarte de aproape înrudită - până la identitate - cu cultura Glina III de lângă Bucureşti şi conţine unele elemente analoge cu culturile Monteoru, Wietenberg şi Tei. Faza C nu s-a constatat nicăieri în mod izolat. În cele mai multe staţiuni apare în amestec cu elementele fazei B. Dar la Bachel (Cristian) s-a găsit numai împreună cu faza A, iar în stratul Schneckenberg de la Priesterhügel (Bod) lipseşte complet. Puţine forme îi pot fi atribuite, pe baza acestor constatări, prin deducţii tipologice şi stratigrafice. Printre aceste forme sunt cănile cu o toartă, cu gât înalt şi cu pântecele redus şi vasele de profil oblic în forma unei guşe de raţă, cunoscute şi în cultura Monteoru. Din elementele care au putut fi precis clasificate într-una din cele trei faze, sunt de menţionat strecurătorile grosolane, frecvente cu deosebire pe Curmătura-Schneckenberg, numeroase fusaiole şi greutăţi de lut, numeroase străpungătoare de os, patine de os, dălţi de os, fragmente de coarne de cerb cu gaură transversală, două paftale de os cu cârlig (faza B ori C), amulete făcute din dinţi de lup, de vulpe ori de urs, pandantive din plăci de os lustruite, mărgele de os şi lut, două spatule de os cu extremitatea mânerului modelată în forma unui vas minuscul (faza B ori C), diverse lame şi răzuitoare de silex, numeroase pietre folosite la ascuţirea străpungătoarelor de os şi aramă, numeroase topoare de piatră găurite, unele cu mijlocul umflat şi ceafă prelungită sau cu ceafa terminată într-un buton plat ori emisferic. Locuinţele culturii Schneckenberg nu au putut fi determinate nicăieri cu precizie, însă, după bogatele lor resturi găsite în săpături, se vede că erau de factură primitivă, din împletituri de nuiele lipite cu lut amestecat cu paie. Înăuntrul lor se afla câte o vatră de formă circulară ori eliptică, având suprafaţa netezită cu grijă. Pe teritoriul oraşului Braşov ca şi în alte locuri de pe cuprinsul Ţării Bârsei (Codlea, Ghimbav, Hălchiu, Hărman, Prejmer, Râşnov), s-au descoperit morminte cu ciste formate din lespezi mari de piatră şi cu schelete chircite, aparţinând purtătorilor culturii Schneckenberg din fazele B şi C. Craniile, în măsura în care s-au păstrat, sunt brahicefale şi mesocefale. Cronologic, cultura Schneckenberg se situează între culturile Coţofeni şi Tei. Apărând încă din eneolitic, prin fazele A şi B, ajunge în faza C, până în prima perioadă a epocii dezvoltate a bronzului. Populaţia era înrudită cu alte triburi contemporane de pe teritoriul României, din Muntenia şi Moldova (Glina III, Monteoru), ori din vestul Transilvaniei (Periam). Era o populaţie de agricultori şi de păstori sedentari.; datare repertoriu: bronz timpuriu; cultura: Schneckenberg; autor săpătură: J. Teutsch
25.1.1
locuinţă - Locuinţe incendiate: cenuşă, chirpici şi vetre; datare repertoriu: bronz timpuriu; cultura: Schneckenberg
25.1.1.1
vârf de săgeată - din bronz; datare repertoriu: Hallstatt
25.1.1.2
brăţară - cu capete conice, din bronz; datare repertoriu: Hallstatt
25.1.1.3
figurină - zoomorfă de lut; datare repertoriu: bronz timpuriu; cultura: Schneckenberg
25.1.1.4
topor - câteva topoare în miniatură, din lut; datare repertoriu: bronz timpuriu; cultura: Schneckenberg
25.1.1.5
lingură - mai multe linguri de lut; datare repertoriu: bronz timpuriu; cultura: Schneckenberg
25.1.1.6
cuţit - mai multe cuţite de gresie; datare repertoriu: bronz timpuriu; cultura: Schneckenberg
25.1.1.7
topor - din piatră lustruită, cu ceafă emisferică; datare repertoriu: bronz timpuriu; cultura: Schneckenberg
25.1.1.8
ac - din aramă; datare repertoriu: bronz timpuriu; cultura: Schneckenberg
25.1.1.9
ceramică - fragmente şi vase; datare repertoriu: bronz timpuriu; cultura: Schneckenberg
Bibliografie:
1. Popescu, D., Bronzezeit, 1944, p.38, 42
2. , BBMK, 1908 - 1910, p.10
3. Teutsch, J., Erd.Múz.Vánd., IV, 1908, p.86
4. Teutsch, J., MPK, I, 6, 1913, p.394, da
5. Teutsch, J., Burzenland, 1925, p.3, 8
6. Teutsch, J., BdG, IV, nr. 3, 1933, p.144
7. Nestor, I., PZ, XIX, 1928, p.140
8. Nestor, I., Stand, BerRGK, 22, 1933, 1932, p.69, 143
9. Childe, G. V., Danube, 1929, p.109
10. Vulpe, E., MERF, II, 1929, p.546
11. Schroller, H., Sz.NM Eml., p.332-333, 337, da
12. Schroller, H., St.u.Kz., 1933, p.63, 64, 77
13. Roska, M., Erdély, p.94
14. Roska, M., Közl. Debr., nr. 2, 1939, p.5
15. Prox, A., Schneckenbergk., 1941, da
16. Popescu, D., Transilvania, LXXIV, 1943, p.219
Punct 26.
În apropierea fabricilor de cărămizi şi de ţigle din suburbia Bartolomeu, pe un mamelon de calcar numit "Pietrăria" (Steinbruchhügel), unde este o carieră de piatră. Tip sit: aşezare
Descoperiri:
26.1
aşezare - Sub un strat de humus şi direct pe stâncă se află nivelul de cultură.; datare repertoriu: bronz timpuriu; cultura: Schneckenberg B
26.1.0.1
ceramică; datare repertoriu: bronz timpuriu; cultura: Schneckenberg, faza B; Muzeul Braşov
26.1.0.2
topor - mai multe topoare de piatră; datare repertoriu: bronz timpuriu; cultura: Schneckenberg, faza B; Muzeul Braşov
26.1.0.3
lingură - mai multe linguri de lut; datare repertoriu: bronz timpuriu; cultura: Schneckenberg, faza B; Muzeul Braşov
26.1.0.4
cuţit - mai multe cuţite de gresie; datare repertoriu: bronz timpuriu; cultura: Schneckenberg, faza B; Muzeul Braşov
26.1.0.5
lamă - mai multe lame de silex; datare repertoriu: bronz timpuriu; cultura: Schneckenberg, faza B; Muzeul Braşov
26.1.0.6
faună - coarne de cerb; datare repertoriu: bronz timpuriu; cultura: Schneckenberg, faza B; Muzeul Braşov
26.1.0.7
figurină - mai multe figurine de lut în formă de topoare; datare repertoriu: bronz timpuriu; cultura: Schneckenberg, faza B; Muzeul Braşov
26.1.0.8
mărgea - din aramă; datare repertoriu: bronz timpuriu; cultura: Schneckenberg, faza B; Muzeul Braşov
26.1.0.9
străpungător - mai multe piese cu patru muchii, din cupru; datare repertoriu: bronz timpuriu; cultura: Schneckenberg, faza B; Muzeul Braşov
26.1.0.10
nasture - emisferic, cu două orificii; datare repertoriu: bronz timpuriu; cultura: Schneckenberg, faza B; Muzeul Braşov
10. Prox, A., Schneckenbergk., 1941, p.9, 12-14, 16, da
11. Popescu, D., Bronzezeit, 1944, p.39, 41
Punct 27.
La marginea de nord-vest a oraşului, în cartierul Bartolomeu, în partea de sud-vest a Dealului Şprenghiului (Gesprengberg). Tip sit: aşezare; necropolă
Descoperiri:
27.1
aşezare - J. Teutsch a săpat o suprafaţă de 450 m.p., cu un bogat strat de cultură.; datare repertoriu: bronz timpuriu; cultura: Schneckenberg A; autor săpătură: J. Teutsch, 1899
27.1.1
locuinţă - Resturi de locuinţe: cenuşă, vălătuci arşi, vetre; datare repertoriu: bronz timpuriu; cultura: Schneckenberg A
27.1.1.1
ceramică - Ceramică de caracter slav; se remarcă un fund de vas cu ştampilă de olar în formă de cruce înscrisă într-un cerc; datare repertoriu: epoca migraţiilor; cultura: slavă; Muz. Braşov
27.1.1.2
matriţă monetară - Matriţă monetară ce a servit la imitarea locală a denarilor republicani romani de pe timpul lui Caesar; datare repertoriu: epoca romană; Muz. Braşov
27.1.1.3
ceramică - vase întregi şi fragmentare; datare repertoriu: bronz timpuriu; cultura: Schneckenberg A; Muz. Braşov
27.1.1.4
împungător - din os; datare repertoriu: bronz timpuriu; cultura: Schneckenberg A; Muz. Braşov
27.1.1.5
daltă - din os; datare repertoriu: bronz timpuriu; cultura: Schneckenberg A; Muz. Braşov
27.1.1.6
faună - coarne de cerb lucrate; datare repertoriu: bronz timpuriu; cultura: Schneckenberg A; Muz. Braşov
27.1.1.7
topor - mai multe piese din piatră, plate şi găurite; datare repertoriu: bronz timpuriu; cultura: Schneckenberg A; Muz. Braşov
27.1.1.8
măciucă - din piatră, perforată; datare repertoriu: bronz timpuriu; cultura: Schneckenberg A; Muz. Braşov
27.1.1.9
vârf de săgeată - mai multe piese de silex; datare repertoriu: bronz timpuriu; cultura: Schneckenberg A; Muz. Braşov
27.1.1.10
lamă - mai multe piese din silex; datare repertoriu: bronz timpuriu; cultura: Schneckenberg A; Muz. Braşov
27.1.1.11
figurină - piese antropomorfă şi zoomorfe din lut; datare repertoriu: bronz timpuriu; cultura: Schneckenberg A; Muz. Braşov
27.1.1.12
secure - piese în miniatură dispuse cruciş; datare repertoriu: bronz timpuriu; cultura: Schneckenberg A; Muz. Braşov
27.1.1.13
sulă - mai multe piese din aramă, în patru muchii; datare repertoriu: bronz timpuriu; cultura: Schneckenberg A; Muz. Braşov
27.1.1.14
amuletă - din dinţi de animale; datare repertoriu: bronz timpuriu; cultura: Schneckenberg A; Muz. Braşov
27.1.1.15
mărgea - mai multe mărgele din os; datare repertoriu: bronz timpuriu; cultura: Schneckenberg A; Muz. Braşov
27.1.2
mormânt de incineraţie - Mormânt în urnă cu capac, care conţinea oseminte umane arse, un cuţit de fier. Capacul era perforat ritual. Sub urnă a fost depus un vârf de săgeată din bronz, în trei muchii; datare repertoriu: La Tene; cultura: dacică
27.1.2.1
ceramică - Ceramică de caracter slav; se remarcă un fund de vas cu ştampilă de olar în formă de cruce înscrisă într-un cerc; datare repertoriu: epoca migraţiilor; cultura: slavă; Muz. Braşov
27.1.2.2
matriţă monetară - Matriţă monetară ce a servit la imitarea locală a denarilor republicani romani de pe timpul lui Caesar; datare repertoriu: epoca romană; Muz. Braşov
27.1.2.3
ceramică - vase întregi şi fragmentare; datare repertoriu: bronz timpuriu; cultura: Schneckenberg A; Muz. Braşov
27.1.2.4
împungător - din os; datare repertoriu: bronz timpuriu; cultura: Schneckenberg A; Muz. Braşov
27.1.2.5
daltă - din os; datare repertoriu: bronz timpuriu; cultura: Schneckenberg A; Muz. Braşov
27.1.2.6
faună - coarne de cerb lucrate; datare repertoriu: bronz timpuriu; cultura: Schneckenberg A; Muz. Braşov
27.1.2.7
topor - mai multe piese din piatră, plate şi găurite; datare repertoriu: bronz timpuriu; cultura: Schneckenberg A; Muz. Braşov
27.1.2.8
măciucă - din piatră, perforată; datare repertoriu: bronz timpuriu; cultura: Schneckenberg A; Muz. Braşov
27.1.2.9
vârf de săgeată - mai multe piese de silex; datare repertoriu: bronz timpuriu; cultura: Schneckenberg A; Muz. Braşov
27.1.2.10
lamă - mai multe piese din silex; datare repertoriu: bronz timpuriu; cultura: Schneckenberg A; Muz. Braşov
27.1.2.11
figurină - piese antropomorfă şi zoomorfe din lut; datare repertoriu: bronz timpuriu; cultura: Schneckenberg A; Muz. Braşov
27.1.2.12
secure - piese în miniatură dispuse cruciş; datare repertoriu: bronz timpuriu; cultura: Schneckenberg A; Muz. Braşov
27.1.2.13
sulă - mai multe piese din aramă, în patru muchii; datare repertoriu: bronz timpuriu; cultura: Schneckenberg A; Muz. Braşov
27.1.2.14
amuletă - din dinţi de animale; datare repertoriu: bronz timpuriu; cultura: Schneckenberg A; Muz. Braşov
27.1.2.15
mărgea - mai multe mărgele din os; datare repertoriu: bronz timpuriu; cultura: Schneckenberg A; Muz. Braşov
27.2
necropolă de incineraţie - Mormintele în urne de incineraţie au fost descoperite pe creasta dealului.; datare repertoriu: La Tene; cultura: dacică
27.2.1
locuinţă - Resturi de locuinţe: cenuşă, vălătuci arşi, vetre; datare repertoriu: bronz timpuriu; cultura: Schneckenberg A
27.2.1.1
ceramică - Ceramică de caracter slav; se remarcă un fund de vas cu ştampilă de olar în formă de cruce înscrisă într-un cerc; datare repertoriu: epoca migraţiilor; cultura: slavă; Muz. Braşov
27.2.1.2
matriţă monetară - Matriţă monetară ce a servit la imitarea locală a denarilor republicani romani de pe timpul lui Caesar; datare repertoriu: epoca romană; Muz. Braşov
27.2.1.3
ceramică - vase întregi şi fragmentare; datare repertoriu: bronz timpuriu; cultura: Schneckenberg A; Muz. Braşov
27.2.1.4
împungător - din os; datare repertoriu: bronz timpuriu; cultura: Schneckenberg A; Muz. Braşov
27.2.1.5
daltă - din os; datare repertoriu: bronz timpuriu; cultura: Schneckenberg A; Muz. Braşov
27.2.1.6
faună - coarne de cerb lucrate; datare repertoriu: bronz timpuriu; cultura: Schneckenberg A; Muz. Braşov
27.2.1.7
topor - mai multe piese din piatră, plate şi găurite; datare repertoriu: bronz timpuriu; cultura: Schneckenberg A; Muz. Braşov
27.2.1.8
măciucă - din piatră, perforată; datare repertoriu: bronz timpuriu; cultura: Schneckenberg A; Muz. Braşov
27.2.1.9
vârf de săgeată - mai multe piese de silex; datare repertoriu: bronz timpuriu; cultura: Schneckenberg A; Muz. Braşov
27.2.1.10
lamă - mai multe piese din silex; datare repertoriu: bronz timpuriu; cultura: Schneckenberg A; Muz. Braşov
27.2.1.11
figurină - piese antropomorfă şi zoomorfe din lut; datare repertoriu: bronz timpuriu; cultura: Schneckenberg A; Muz. Braşov
27.2.1.12
secure - piese în miniatură dispuse cruciş; datare repertoriu: bronz timpuriu; cultura: Schneckenberg A; Muz. Braşov
27.2.1.13
sulă - mai multe piese din aramă, în patru muchii; datare repertoriu: bronz timpuriu; cultura: Schneckenberg A; Muz. Braşov
27.2.1.14
amuletă - din dinţi de animale; datare repertoriu: bronz timpuriu; cultura: Schneckenberg A; Muz. Braşov
27.2.1.15
mărgea - mai multe mărgele din os; datare repertoriu: bronz timpuriu; cultura: Schneckenberg A; Muz. Braşov
27.2.2
mormânt de incineraţie - Mormânt în urnă cu capac, care conţinea oseminte umane arse, un cuţit de fier. Capacul era perforat ritual. Sub urnă a fost depus un vârf de săgeată din bronz, în trei muchii; datare repertoriu: La Tene; cultura: dacică
27.2.2.1
ceramică - Ceramică de caracter slav; se remarcă un fund de vas cu ştampilă de olar în formă de cruce înscrisă într-un cerc; datare repertoriu: epoca migraţiilor; cultura: slavă; Muz. Braşov
27.2.2.2
matriţă monetară - Matriţă monetară ce a servit la imitarea locală a denarilor republicani romani de pe timpul lui Caesar; datare repertoriu: epoca romană; Muz. Braşov
27.2.2.3
ceramică - vase întregi şi fragmentare; datare repertoriu: bronz timpuriu; cultura: Schneckenberg A; Muz. Braşov
27.2.2.4
împungător - din os; datare repertoriu: bronz timpuriu; cultura: Schneckenberg A; Muz. Braşov
27.2.2.5
daltă - din os; datare repertoriu: bronz timpuriu; cultura: Schneckenberg A; Muz. Braşov
27.2.2.6
faună - coarne de cerb lucrate; datare repertoriu: bronz timpuriu; cultura: Schneckenberg A; Muz. Braşov
27.2.2.7
topor - mai multe piese din piatră, plate şi găurite; datare repertoriu: bronz timpuriu; cultura: Schneckenberg A; Muz. Braşov
27.2.2.8
măciucă - din piatră, perforată; datare repertoriu: bronz timpuriu; cultura: Schneckenberg A; Muz. Braşov
27.2.2.9
vârf de săgeată - mai multe piese de silex; datare repertoriu: bronz timpuriu; cultura: Schneckenberg A; Muz. Braşov
27.2.2.10
lamă - mai multe piese din silex; datare repertoriu: bronz timpuriu; cultura: Schneckenberg A; Muz. Braşov
27.2.2.11
figurină - piese antropomorfă şi zoomorfe din lut; datare repertoriu: bronz timpuriu; cultura: Schneckenberg A; Muz. Braşov
27.2.2.12
secure - piese în miniatură dispuse cruciş; datare repertoriu: bronz timpuriu; cultura: Schneckenberg A; Muz. Braşov
27.2.2.13
sulă - mai multe piese din aramă, în patru muchii; datare repertoriu: bronz timpuriu; cultura: Schneckenberg A; Muz. Braşov
27.2.2.14
amuletă - din dinţi de animale; datare repertoriu: bronz timpuriu; cultura: Schneckenberg A; Muz. Braşov
27.2.2.15
mărgea - mai multe mărgele din os; datare repertoriu: bronz timpuriu; cultura: Schneckenberg A; Muz. Braşov
Bibliografie:
1. Teutsch, J., MAGW, XXX, 1900, p.192
2. Teutsch, J., BSS, VIII, p.200
3. Teutsch, J., Erd.Múz.Vánd., IV, 1908, p.86
4. Teutsch, J., Karpathen, I, 1908, p.308
5. Teutsch, J., Burzenland, 1925, p.3, 10, 12, 14
6. Teutsch, J., BdG, IV, nr. 3, 1933, p.144 - 145
7. Virchow, R., ZfE, XXX, 1899, p.515
8. Fischer, E., Karpathen, II, 1909, p.682
9. , BBMK, 1908 - 1910, p.10 - 11
10. Andrieşescu, I., Contribuţie, 1912, p.36 - 37, 104
11. Nestor, I., PZ, XIX, 1928, p.140
12. Schroller, H., St.u.Kz., 1933, p.63, 77
13. Prox, A., Schneckenbergk., 1941, p.14, 16, 28, da
14. Berciu, D., R.Arhivelor, V/ 1, 1942, p.60
15. Popescu, D., Bronzezeit, 1944, p.38, 41
16. Roska, M., Rep., 1942, p.49, nr. 201
17. Informaţie M. Macrea
Punct 28.
În "Stupini" (Staffenwiesen), în apropiere de oraş, la stupăria Fleischer - Hiemesch. Tip sit: mormânt
Descoperiri:
28.0.1
mormânt - Descoperit cu prilejul lucrărilor agricole. Aflat la 0,20 m adâncime, mormântul cu cistă este lung de 1,50 m, lat de 0,57 m şi înalt de 0,57 m. Este format din lespezi de piatră, orientate est-vest şi conţine oseminte umane (prezentau slabe urme de ardere, fiind vorba, eventual, de o cremaţiune parţială) şi fragmentele a două vase. Deşi tipul acestui mormânt aparţine în general culturii Schneckenberg, obiectele conţinute nu pot fi atribuite sigur acestei culturi.; datare repertoriu: epoca bronzului timpuriu; cultura: Schneckenberg, 1899
28.0.1.1
topor - Topor de piatră, cu muchia arcuită; datare repertoriu: epoca bronzului timpuriu; Muz. Braşov
28.0.1.2
celt - Celt de bronz; datare repertoriu: bronz final; Muz. Braşov
28.0.1.3
inel - Inel emisferic, de dimensiuni mari; datare repertoriu: La Tene
28.0.1.4
ceramică - fragmentele unui vas, primitiv, cu decor format din mici liniuţe verticale; fragmentele unui alt vas fin, lustruit, cu toarte supraînălţate; datare repertoriu: epoca bronzului timpuriu; cultura: Schneckenberg
Bibliografie:
1. Teutsch, J., Burzenland, 1925, p.10, 12
2. Teutsch, J., Korrbl. VSL, XXII, 1899, p.37
3. Teutsch, J., Erd.Múz.Vánd., IV, 1908, p.86
4. Teutsch, J., BdG, IV, nr. 3, 1933, p.145
5. , BBMK, 1908 - 1910, p.11
6. Schroller, H., St.u.Kz., 1933, p.68, 77
7. Nestor, I., Stand, BerRGK, 22, 1933, 1932, p.138
8. Popescu, D., Dacia, VII - VIII, 1937 - 1940, p.202
9. Prox, A., Schneckenbergk., 1941, p.13, 70 - 71
10. Roska, M., Közl., I, 1941, p.54
11. Roska, M., Rep., 1942, p.49, nr. 201
Punct 29.
În curtea fostei Case Generale de Economii din centrul oraşului, în "Piaţă" (Marktplatz), la începutul fostei uliţe Kloster. Tip sit: mormânt
Descoperiri:
29.0.1
mormânt colectiv - Descoperit cu prilejul unor lucrări de canalizare. Este un mormânt cu cistă de lespezi de piatră, lung de 1,25 m, lat de 0,70 m şi înalt de 0,60 m. Conţine două schelete chircite. Nu s-a păstrat decât un craniu mezocefal (indice 77,5). Ca inventar nu s-a găsit decât o bucată de răşină.; datare repertoriu: epoca bronzului timpuriu; cultura: Schneckenberg, 1909; Muz. Braşov
Bibliografie:
1. Teutsch, J., Burzenland, 1925, p.10
2. Teutsch, J., BdG, IV, nr. 3, 1933, p.145
3. Fischer, E., Karpathen, II, 1909, p.682
4. , BBMK, 1908 - 1910, p.9
5. Schroller, H., St.u.Kz., 1933, p.68, 77
6. Prox, A., Schneckenbergk., 1941, p.13, 73, 90 - 91
7. Haralambie, Al., ZS, LXII, nr. 25, 1948, p.392
8. Roska, M., Rep., 1942, p.49, nr. 201
Punct 30.
Într-un punct neprecizat de la poalele muntelui Tâmpa (Zinne), din marginea de sud a centrului oraşului. Tip sit: neprecizat Observatii: Sub acelaşi munte este semnalată o aşezare din epoca bronzului, cu ceramică aparţinând culturii Wietenberg (Muz. Braşov).
Descoperiri:
30.0.0.1
topor - Fragment de topor de piatră; datare repertoriu: epoca bronzului timpuriu; cultura: Schneckenberg
Bibliografie:
1. Gross, J., Korrbl. VSL, XXI, 1898, p.93
2. Marţian, I., Rep., 1920, p.100
3. Schroller, H., St.u.Kz., 1933, p.77
4. Prox, A., Schneckenbergk., 1941, pl. XXXV
5. Berciu, D., R.Arhivelor, V/ 1, 1942, p.29
Punct 31.
La cărămidăria Schmidt, în cartierul Bartolomeu, nu departe de aşezarea de la "Pietrărie" (Steinbruchhügel). Tip sit: aşezare
În Valea Răcădăului (Rakadótal, Burggrund), în spatele muntelui Tâmpa. Tip sit: aşezare; necropolă
Descoperiri:
32.1
aşezare - Nu se fac alte precizări. Materiale în Muzeul Braşov; datare repertoriu: epoca bronzului; cultura: Bucureşti-Tei
32.2
grup de morminte - Morminte de incineraţie. Materiale în Muzeul Braşov; datare repertoriu: Hallstatt
Bibliografie:
1. Teutsch, J., Burzenland, 1925, p.14
2. Teutsch, J., BBMK, 1913, p.29 - 30
3. Schroller, H., St.u.Kz., 1933, p.77
4. Prox, A., MBSM, IV, 1940, p.95, da
5. Horedt, K., WPZ, XXVIII, 1941, p.94
6. Popescu, D., Bronzezeit, 1944, p.84, da
Punct 33.
Într-un loc neprecizat din cartierul Bartolomeu. Tip sit: aşezare Observatii: Lipsesc precizările.
Descoperiri:
33.1
aşezare - Nu se fac precizări.; datare repertoriu: epoca bronzului; cultura: Tei
Bibliografie:
1. Prox, A., MBSM, IV, 1940, p.95-96, da
2. Horedt, K., WPZ, XXVIII, 1941, p.94
3. Popescu, D., Bronzezeit, 1944, p.84, da
Punct 34.
La vest de oraş, la poalele muntelui Stejăriş (Hangestein), într-o lutărie (Lehmgrube), în apropiere de poligonul de tragere. Tip sit: neprecizat
Descoperiri:
34.0.0.1
ceramică - Vase şi fragmente de vase; datare repertoriu: epoca bronzului; cultura: Tei; Muz. Braşov
34.0.0.2
ac de podoabă - Ac de podoabă de bronz, cu patru protuberanţe la capăt; datare repertoriu: Hallstatt; Muz. Braşov
Bibliografie:
1. Prox, A., Germania, XXIII, 1939, p.226, da
2. , MBSM, IV, 1940, p.96, da
3. Horedt, K., WPZ, XXVIII, 1941, p.94
4. Popescu, D., Bronzezeit, 1944, p.84, da
Punct 35.
În "Parcul oraşului". Tip sit: neprecizat
Descoperiri:
35.0.0.1
topor - două topoare de bronz; datare repertoriu: epoca bronzului
Bibliografie:
1. Roska, M., Apulum, III/ 1, 1946 - 1948, p.73
Punct 36.
Cartierul Şchei (Obere Vorstadt). Tip sit: neprecizat
Descoperiri:
36.0.0.1
celt - de bronz; datare repertoriu: bronz final; Muz. Braşov
36.0.0.2
brăţară - Fragment de brăţară de bronz, de tip celtic, constituind un prototip pentru brăţările cu ove; datare repertoriu: La Tene B; cultura: celtică; Muz. Braşov
Bibliografie:
1. Teutsch, J., Burzenland, 1925, p.14, da
2. Nestor, I., Dacia, VII - VIII, 1937 - 1940, p.180 - 181
Punct 37.
În cartierul Braşovul vechi (Altstadt). Tip sit: aşezare
ceramică - vase cu câte două toarte înalte şi vase împodobite cu brâuri în relief; datare repertoriu: epoca bronzului
Bibliografie:
1. Andrieşescu, I., Contribuţie, 1912, p.68, 76
2. Andrieşescu, I., AAR, ser. II, MSI, V, p.19
3. Berciu, D., R. Arhivelor, V/ 1, 1942, p.29
Punct 38.
La sud-vest de cartierul Bartolomeu, în faţa dealului Şprenghiului (Gesprenberg). Tip sit: mormânt
Descoperiri:
38.0.1
mormânt - La 1,50 m s-a descoperit o suprafaţă de 2 x 0,50 m pavată cu pietre brute. Lângă pavaj se aflau două vase. Unul dintre acestea conţinea dinţi de cal şi fragmentele unui craniu omenesc fără urme de incineraţie. Se pare că este vorba de un mormânt de caracter scitic. Unele informaţii vorbesc de schelete chircite care s-ar fi găsit în acest cartier al oraşului.; datare repertoriu: Hallstatt; cultura: scitică
Bibliografie:
1. Nestor, I., Stand, BerRGK, 22, 1933, 1932, p.144
2. Prox, A., Germania, XXIII, 1939, p.227
3. Gusbeth, E., Korrbl. VSL, XIII, 1890, p.102 - 103
4. Virchow, R., ZfE, XXX, 1898, p.515
5. , BBMK, 1908 - 1910, p.11
6. Childe, G. V., Danube, 1929, p.397
7. Teutsch, J., BdG, IV, nr. 3, 1933, p.145
Punct 39.
La sud-vest de cartierul Bartolomeu, de-a lungul şoselei spre Cristian. Tip sit: neprecizat
Descoperiri:
39.0.0.1
dinte - patru dinţi de om cu patină verde; datare repertoriu: Hallstatt
39.0.0.2
pandantiv - Pandantiv de sârmă, cu spirală dublă în formă de ochelari ce atârna de o sârmă de bronz lungă de 17 cm.; datare repertoriu: Hallstatt
Bibliografie:
1. Gusbeth, E., Korrbl. VSL, XIII, 1890, p.103
2. Gross, J., Korrbl. VSL, XXI, 1898, p.93
3. Virchow, R., ZfE, XXX, Verhandl., 1898, p.515
Punct 40.
Pe dealul Talinenberg. Tip sit: necropolă
Descoperiri:
40.1
necropolă de incineraţie; datare repertoriu: Hallstatt
40.1.1
mormânt de incineraţie - Urne de incineraţie bitronconice; datare repertoriu: Hallstatt
Bibliografie:
1. , BBMK, 1908 - 1910, p.11
2. Roska, M., Rep., 1942, p.49, nr. 201
Punct 41.
La locul numit "Noa". Tip sit: necropolă
Descoperiri:
41.1
necropolă; datare repertoriu: Hallstatt
41.1.0.1
ceramică - vase cu toarte butonate; datare repertoriu: Hallstatt; Muzeul Braşov
Bibliografie:
1. , BBSM, II, 1908 - 1910, p.4
2. Nestor, I., Stand, BerRGK, 22, 1933, 1932, p.144, n.
Punct 42.
La sud-vest de cartierul Bartolomeu. Tip sit: necropolă
Descoperiri:
42.1
necropolă; datare repertoriu: neprecizată
42.1.1
mormânt de incineraţie - Urne de incineraţie, descoperite cu prilejul lucrărilor pentru construirea căii ferate dintre Braşov şi Zărneşti. Este vorba, probabil, de urnele de incineraţie menţionate în unele informaţii ca descoperite pe şesul din faţa dealului Şprenghiului.; datare repertoriu: neprecizată
Bibliografie:
1. Gross, J., Korrbl. VSL, XXI, 1898, p.93
2. Teutsch, J., Burzenland, 1925, p.12
3. Teutsch, J., BdG, IV, nr. 3, 1933, p.145
4. , BBMK, 1908 - 1910, p.11 - 12
Punct 43.
În curtea fabricii de acid sulfuric. Tip sit: necropolă
Descoperiri:
43.1
necropolă - Mormintele au fost răvăşite ulterior. În apropiere s-au constatat urme de foc, reprezentând, eventual, urmele unei aşezări.; datare repertoriu: La Tene; cultura: dacică
Bibliografie:
1. Schroller, H., MBSM, I, 1925, p.109-113, da
2. Nestor, I., Stand, BerRGK, 22, 1933, 1932, p.168
3. Roska, M., Rep., 1942, p.49, nr. 201
Punct 44.
Pe înălţimea Goriţa (Rattenberg). Tip sit: cetate Observatii: Epocă necunoscută.
Descoperiri:
44.1
cenuşar - Cetate de pământ, a cărei incintă are un diametru de cca 30 m.; datare repertoriu: nedeterminată
Bibliografie:
1. Horwath, W., MBSM, V, 1944, p.38, da
Punct 45.
Pe "Tâmpa". Tip sit: cetate
Descoperiri:
45.1
cetate - Se mai păstrează o incintă de ziduri şi fundamentele unei capele (o navă cu altar semicircular) deasupra unei cisterne. Data construcţiei este necunoscută. Cetatea pare anterioară imigrării saşilor şi este atribuită sec. XI. Din documente se cunoaşte numai data demolării ei, în 1455, din ordinul lui Ioan de Hunedoara.; datare repertoriu: epoca medievală, sec. XI
Bibliografie:
1. , Das Burzenland, IV/ 1, p.78, da
2. Treiber, G., Sieb. Vjrschr., LVII, 1934, p.38-42, da
3. , Sieb. Vjrschr., LIX, 1936, p.180 sqq.
4. Ferenczi, A., Sieb. Vjrschr., LVIII, 1935, p.93 sqq.
5. , Kunst in Sieb., p.11
6. Prox, A., MBSM, III, 1938, p.7 - 10
7. Horedt, K., SOF, VI, 1941, p.585 - 587
Punct 46.
"Dealul Şprenghiului" (Gesprengberg). Tip sit: cetate
Descoperiri:
46.1
cetate - Se mai păstrează urmele unei centuri de ziduri cu şanţ şi val, precum şi fundamentele unui turn hexagonal. Este atribuită coloniştilor saşi.; datare repertoriu: epoca medievală, începutul sec. XIII
Bibliografie:
1. , Das Burzenland, III/ 1, p.51-61, da
2. Treiber, G., MBSM, II, 1937, p.44 - 45
Punct 47.
Sub pavimentul Bisericii Negre. Tip sit: biserică
Descoperiri:
47.1
biserică - Fragmente din fundamentele unei biserici mai vechi atribuite sec. XIII. Datarea este nesigură.; datare repertoriu: epoca medievală
Bibliografie:
1. Roth, V., 1905, p.54
2. Morres, E., BdG, I, 1930, p.529
3. raport de săpături, MBSM, III, 1938, p.93 - 101, 5 - 9
4. Treiber, G., MBSM, III, 1938, p.204 - 205
5. , Kunst in Sieb., p.102
Punct 48.
Biserica Sf. Bartolomeu. Tip sit: biserică
Descoperiri:
48.1
biserică - Basilică gotică timpurie cu transept, derivând din şantierul cistercian din Cârţa, prin intermediul şantierului din Prejmer. Bolţi sexpartite cu chei de boltă decorate în relief. Navele au suferit modificări substanţiale în sec. XV.; datare repertoriu: epoca medievală
Bibliografie:
1. Henszlmann, I., AÉ, XIII, 1879, p.293, 296
2. Szabó, L., Épitömüvészet, p.275, da
3. Divald, K., Müvészeti emlékei, p.61 - 62
4. , Das Burzenland, III/ 1, p.107, 121, da
5. , Das Burzenland, IV/ 1, p.112, 114-115, da
6. Hekler, A., Kunstgeschischte, p.17
7. , Kunst in Sieb., p.20, 86-87, da
Punct 49.
Neprecizat Tip sit: neprecizat
Descoperiri:
49.0.0.1
cristelniţă - Cristelniţă romanică, din piatră; Este un bun exemplu de artă industrială din sec. XIII.; datare repertoriu: epoca medievală, sec. XIII; Muz. Ţării Bârsei