Notă: Selectaţi mai întâi câmpurile după care doriţi să efectuaţi selecţia. Pentru selectare multiplă folosiţi tastele 'Shift' (selecţii succesive) sau 'Ctrl' (selecţii discontinue).
sabie - din bronz de tip micenian; datare repertoriu: epoca bronzului mijlociu; cultura: miceniană, 1952; Muz. Cristur
Bibliografie:
1. Székely, Z., Múz. Mediaş, 2, 1953, p.19
Punct 2.
La est de sat, la locul "Cetate" (Vár), pe un teren în pantă, la poalele dealului "Firtoş". Tip sit: castru
Descoperiri:
2.1
castru - Identificarea cu Praetoria Augusta de la Ptolemeu (III, 8, 4), propusă de unii cercetători nu este sigură. Pe la 1858, când castrul a fost identificat pe teren, valul, zidul de incintă şi locul porţilor se vedeau bine. Ulterior, terenul a fost nivelat prin arătură. Între timp pe locul castrului şi în împrejurimi au ieşit la iveală numeroase inscripţii, cărămizi, ţigle şi olane cu ştampilă, monumente din piatră, monede şi diferite obiecte. Cercetări restrânse au fost efectuate în 1947 de Z. Székely. Săpături sistematice au fost întreprinse în vara lui 1950 de un colectiv condus de M. Macrea. S-a constatat că la început a existat un castru de pământ, cu unul sau două şanţuri în faţă, care ulterior a fost reclădit din piatră. Forma castrului de piatră este aproximativ pătrată, cu laturile de 146 şi 142 m, acoperind o suprafaţă de 2,07 ha. Zidul de incintă are grosimea de 1,50 - 1,90 m. În spatele lui există un val de pământ, iar în faţă, o bermă lată de 1,50 - 2 m şi un şanţ adânc de 1,50 m. Toate cele patru porţi ale castrului au fost dezvelite. Orientarea castrului era spre vest, pe această latură aflându-se poarta principală (porta praetoria). Ele erau flancate de bastioane patrulatere, refăcute în cursul sec. III. Colţurile castrului erau rotunjite, dar fără turnuri. În schimb, s-au constatat mici "contraforţi", care, la colţuri şi pe latura de est, susţineau câte o platformă de luptă. O parte din principia (clădirea comandamentului), identificată în jumătatea de est a castrului, avea dimensiunile de 16,4 x 28,7 m şi se compunea dintr-o curte (atrium) şi patru încăperi. Alături, spre poarta de sud, au fost constatate alte două clădiri, care serveau probabil ca magazii. Inscripţiile şi ştampilele pe cărămizi arată, că la început, pe timpul lui Hadrian, aici staţiona Cohors VIII Raetorum civium Romanorum equitata, înlocuită mai târziu de Cohors III Hispanorum, care a rămas aici până în sec. III. Alte ştampile aparţin unei Cohors Prima Alpinorum, care îşi avea garnizoana în castrele de la Călugăreni şi Sărăţeni, şi Legiunii XIII Gemina.; datare repertoriu: epoca romană, 1858, 1947, 1950
2.1.0.1
monedă - merg până la Gordian III; datare repertoriu: epoca romană, 1947, 1950; autor săpătură: Z. Székely, M. Macrea; Muz. Sf. Gheorghe, MAC, Cristurul Secuiesc
2.1.0.2
ceramică - romană şi vase de factură autohtonă; datare repertoriu: epoca romană, 1947, 1950; autor săpătură: Z. Székely, M. Macrea; Muz. Sf. Gheorghe, MAC, Cristurul Secuiesc
La locul "Palota", la 62, 50 m vest de colţul sud-vest al castrului. Tip sit: terme
Descoperiri:
3.1
terme - Cercetate în 1950 prin săpături. Având dimensiunile de 15,20 x 21,75 m, ele se compun din patru încăperi (din care două încălzite cu hipocaust) şi o absidă. Au fost construite, probabil, odată cu castrul de piatră.; datare repertoriu: epoca romană, 1950
Punct 4.
"Grădina Cetăţii" (Várkert), spre vest de castru, în grădinile de pe liziera de est a satului. Tip sit: aşezare
Descoperiri:
4.1
aşezare - Numeroasele ruine şi ziduri arată existenţa unei importante aşezări. Un mic sondaj a fost executat în 1946 de Z. Székely.; datare repertoriu: epoca romană, 1946
4.1.0.1
inscripţii; datare repertoriu: epoca romană, 1946; autor săpătură: Z. Székely
4.1.0.2
altar; datare repertoriu: epoca romană, 1946; autor săpătură: Z. Székely
Punct 5.
De la castru spre sud-sud-est Tip sit: necropolă
Descoperiri:
5.1
necropolă - Semnalată în 1858.; datare repertoriu: neprecizată
Punct 6.
În faţa porţii de sud a castrului. Tip sit: neprecizat Observatii: Pe aici trecea probabil şi drumul roman.